Vrem, nu vrem, ne aflăm din nou în plin sezon de transferări. La alţii, perioada este mai scurtă. La noi, evident că se lungeşte, proporţional cu perioada de întrerupere a competiţiilor interne. Pe alte meleaguri funcţionează principiul umplerii golurilor observate pe parcursul sezonului de toamnă, în timp ce la noi nu contează ce-ţi lipseşte, ci doar pe ce poţi pune mâna. Altfel spus, poţi să n-ai nevoie, de exemplu, de un atacant, dar dacă tot se arată vreo superofertă, atunci hai să-l luăm, dacă ne ajung banii ăia puţini pe care-i avem. Vorba aia: las' să fie, să nu trebuiască! Conform acestei practici absolut tembele, apare la un moment dat un zvon cum că jucătorul Cutare ar fi de vânzare. Dincolo de fireasca mirare a oricărui om întreg la cap (cum naiba să-l vinzi pe mai nimic pe singurul fotbalist adevărat din tot lotul!?) începe bătălia mai degrabă subterană decât pe văzute pentru adjudecarea "mărfii". După soluţionarea cazului, încep să fie fluturate sumele puse la bătaie. Aici, indiscutabil, ar fi mult de lucru pentru un întreg sobor de procurori specializaţi în infracţionalitate economică/fiscală. Faptul că şi vânzătorii, şi cumpărătorii rămân cel mai adesea liberi (pariaţi că după plecarea la bulău a "lotului Becali - Popescu - Borcea" nu vom mai vedea neam de neamul nostru arestări de traficanţi de fotbalişti?) este o dovadă concludentă a faptului că procurorii sunt mai toţi din specia ultracompetenţilor care o tot caută pe Elodia, acum şi pe Luiza, ba şi pe Codruţ Marta. Şi cred că ar fi continuat să-l caute şi pe Sebi Ghiţă dacă nu dădea el peste ei din proprie iniţiativă. Ce vreau să spun? Păi ce altceva decât că pe Nistor de la Dinamo s-au tot bătut vreo 5 echipe. Nici n-a apucat bine să-l dea Becali ca adjudecat, că ne-am şi trezit cu el la... Craiova! Pe cât? Iniţial s-a spus 250.000. Părându-li-se până şi escrocilor cam puţin, au mărit potul: cică 275.000. Tot ridicol. Aşa că al treilea anunţ a zis ceva şi de o "primă de semnătură", adică încă 120.000. Tot puţin. S-a anunţat apoi salariul de 12.000 pe lună, cu contract pe un an. S-a umblat şi la asta: 14.000, cu un an jum'ate de contract. Ultima strigare: 15.000 lunar, contract pe doi ani jum'ate. Vă întreb: dacă aţi fi finanţe publice, ce aţi face? Ei, noroc că la noi, cum ziceam, perioada de transferări e lungă, aşa că dacă tot cresc sumele zi de zi, până la sfârşitul acesteia poate vom afla şi noi, şi finanţele, preţul real/întreg al achiziţionării celui mai bun fotbalist din ţară.