Doru POPOVICI

Am intrat într-un an care ar putea fi cel al unor mari realizări în mai multe sporturi, având în vedere că vorbim despre un an olimpic. Ceea ce se arată însă în perspectiva Olimpiadei japoneze mă tem că va fi doar un alt nou şi lung şir de dezamăgiri. Sau doar de eşecuri, fiindcă pentru a vorbi despre dezamăgiri ar trebui să fi avut iniţial ceva speranţe, ceva "amăgiri", însă noi nu ne mai aflăm nici măcar în zona asta, a unor vagi speranţe. Culmea culmilor este însă aceea că deşi prăbuşirea sportului românesc continuă parcă mai vioi decât în alţi ani, fotbalul pare să dea ceva semne de resuscitare, deşi nici el nu e în deplinătatea puterilor. Totuşi, iată că intrăm în primăvara cupelor europene cu o reprezentantă în Europa League, CFR Cluj, pe care însă bafta deplină care a adus-o până aici nu cred că o mai poate ajuta şi în dubla de primăvară contra deţinătoarei celor mai multe trofee ale competiţiei. Nu ne rămâne decât să sperăm că bafta porcească are o continuare şi în noul an. O altă mare realizare vine tot din fotbal: e vorba chiar de Olimpiada din Japonia, despre care vorbeam mai înainte, şi unde ne-am calificat aproape neverosimil, pe baza rezultatelor uimitoare ale naţionalei under 21, care va da şi majoritatea fotbaliştilor din lotul care va merge acolo. Ciudăţenia supremă este că ultima dată când am mai ajuns cu fotbalul la Jocurile Olimpice a fost tot în Japonia, în urmă cu aproape 60 de ani, în 1964. Sigur că e greu de presupus că acolo vom face noi minuni, însă surprize se pot produce, aşa că mai clădim şi aici un rând de speranţe. Iată aşadar două mari realizări fotbalistice cu care intrăm în noul an. Vorba-i însă: ce facem cu a treia, de fapt singura care contează cu adevărat? Adică prezenţa Naţionalei mari la turneul final al Campionatului European. Situaţia este extrem de dificilă, şi vă rog să mă credeţi că îmi doresc enorm să văd produsă calificarea. Peste toate dificultăţile, apare şi aceea a partidelor unice de calificare, pe care noi ar urma să le jucăm în deplasare. Pe ambele, dac-o fi să trecem de primul adversar. Dar am senzaţia că pentru noi nu vor fi două, ci doar un meci de calificare. Adică de ratare a calificării. Asta înseamnă că vorbim doar de două realizări în fotbal, nu trei.