Gabriel MANȚĂ

Această întoarcere de scor, de la 1-5 și minge de meci, reușită de Nadal, n-ar fi fost posibilă fără acest adevărat autosabotor numit Daniil Medvedev. Rafa a fost elegant la conferința de presă, a pus-o pe seama norocului, însă adevărul e că rusul n-are toate țiglele pe casă. Ceva-ceva s-a văzut și la US Open, când incita aiurea publicul, de a trebuit staff-ul lui să ducă muncă de convigere cu el ca să înceteze și să-și ceară scuze. Așadar ce făcea Medvedev la 5-1 în decisiv, la Turneul Campionilor la care se calificase pentru prima oară? Reacționa ironic la încurajările publicului pentru adversar, până la urmă normale indiferent de numele acestuia, dar deplin justificate atunci când e vorba de un jucător care a marcat istoria sportului în care activează, deci unul care se bucură de milioane de fani în întreaga lume. În loc să-și vadă de joc, rusul persifla lumea și trata indolent și arogant punctele. Degeaba a încercat apoi să revină în control, cele două break-uri s-au dus ca și cum n-ar fi fost. A reușit să se reseteze în ultima clipă, ducând decisivul în tie-break cu un game dominant de serviciu, numai că era prea târziu, trendul se schimbase. Prin atitudinea sa, Medvedev și-a bătut joc de munca echipei, de munca lui, până la urmă. Și-a bătut joc de o victorie prestigioasă în fața unui campion adevărat, la o asemenea competiție, mai ales că ar fi fost prima din întâlnirile directe! Adaug încă două repere pentru context, anterioare frustrării sale, ca să avem imaginea exactă a înălțimii de unde a căzut cu zgomot Medvedev. La 4-0 a avut minge de break, deci de 5-0, ar fi urmat la serviciu și ar fi avut ocazia unui 6-0 amuțitor în fața lui Nadal. Apoi, la 5-1, a avut iarăși o minge de break, deci și de meci, la care... ”s-a calicit”, aceasta a fost expresia unui dintre comentatori (au fost doi, dar calitatea a scăzut). Culmea e că rusul are încă șanse de calificare: 2-0 cu Zverev și Tsitsipas-Nadal 2-0. Sper să nu se întâmple.