Doru POPOVICI

Parcă totuşi în alt registru decât în urmă cu vreo trei ani, Simona Halep continuă să ne ţină cu nervii întinşi la maximum, indiferent despre ce competiţie e vorba şi indiferent de cum joacă azi, fiindcă mâine se poate să ne surprindă cu un joc cu totul schimbat, în bine sau în rău. După primul său meci în grupa de la Turneul Campioanelor, presupus a fi şi cel mai greu (din tot turneul poate că nu, dar cu siguranţă din faza grupelor), şi după ce am urmărit toate cele 8 jucătoare la lucru, mi-am spus că tenisul practicat de Simona şi de Bianca este incomparabil cu al celorlalte 6, astfel că cel mai normal ar fi ca ele să se reîntâlnească în finală. Nici n-am apucat bine să termin aceste calcule aparent extrem de rezonabile, că în etapa a doua a grupelor s-a şi produs cataclismul (ba încă şi dublu!): mai întâi Simona a pierdut cam fără replică la o Svitolina care părea convinsă că are o treabă de făcut, în timp ce Simona era evident obosită şi, de pe la o bucată, şi sictirită, în felul acela specific, al ei şi numai al ei. A venit imediat şi rândul Biancăi, care s-a accidentat pur şi simplu mergând pe undeva pe linia de fund a terenului. De aici se desprinde concluzia total neplăcută că dacă la început păreau ambele angrenate în disputa pentru 4 milioane şi ceva de dolari, acum Bianca e deja eliminată, în timp ce Simona are nevoie de toată ştiinţa ei, de multă concentrare, de şi mai multă hotărâre şi, peste toate, de nervi întregi, lucrul cel mai greu, cred, după ce am văzut-o făcând mici istericale în prezenţa lui Darren Cahill în ambele meciuri, inclusiv atunci când jocul ei era solid şi bun. Chiar şi aşa, între jocul ei şi cel al Pliskovei, cu care se bate mâine pentru un loc în semifinală, distanţa îmi pare cosmică. Continui să susţin că Simona o bate când vrea ea, ba şi fără mare efort. Asta ar însemna să joace destul de odihnită semifinala. Iar în finală, am o presimţire că nu dă din nou peste Svitolina, ci peste una din grupa cealaltă, ceea ce înseamnă că va juca fără complexe. În fond, în anul în care câştigi cel mai important turneu, Wimbledon-ul, de ce n-ai câştiga şi Masters-ul?