Una dintre cele mai cretine ziceri pe care le ştiu este "De ce ţi-e frică nu scapi!". Conform acesteia, dacă ţi-e frică de avion, atunci musai te vei prăbuşi la primul zbor, deşi rata accidentelor aeriene este infinit mai mică decât a oricărui alt tip de accidente. Dacă ţi-e frică de crocodili, e clar că vei sfârşi în colţii unuia, chiar dacă la noi nu trăiesc aceste jivine şi chiar dacă tu nu vei călători mai departe de satul natal. Eu, de exemplu, mă tem de apă. Asta nu m-a împiedicat să fac cursuri de înot în copilărie, astfel încât la nevoie să pot supravieţui. Nu m-a împiedicat nici să mă fac pescar, acum vreo 61 de ani, iar de atunci încoace am bătut nenumărate maluri de ape. Vreau să zic că dacă îţi este teamă de ceva, poţi scăpa foarte lesne, cu condiţia să îţi iei măsurile minime de siguranţă. Eu, de exemplu, nu mă aventurez pe picioare în absolut nici o apă, indiferent cât de lin pare fundul ei, fiindcă nu ştii niciodată peste ce groapă poţi da. Am aşadar convingerea că dacă ţi-e frică de ceva, dar ai niţică minte în căpăţână, poţi scăpa de chestia respectivă mai uşor decât unul care, absolut inconştient, nu se teme. Acum, când scriu, mai sunt 5 ore până la meciul cu Anglia. Ne temem de el? O-ho-ho, şi încă cum! Deşi am putea spune că e o echipă slabă, din moment ce a pierdut ca proasta, ba şi printr-un autogol, după ce avusese baftă chioară cu cele 2 penalty-uri ratate de francezi, totuşi mie mi se pare mai plauzibilă variantă cealaltă, cu fiara rănită care se comportă de parcă ar fi turbată. Asta înseamnă că e chiar un meci greu, de care trebuie să ne temem atât cât e nevoie pentru a contracara pericolul. În fond, după cum s-a jucat în prima etapă, parcă mai degrabă ar trebui ca ei să se teamă, dar în aşa hal încât să le tremure izmenele la intrarea pe teren, cam cum ne tremurau nouă, până să izvorască echipa asta care nu văd de ce n-ar câştiga trofeul.