Apropiatul final al campionatelor naţionale şi al cupelor europene este semnul că vine vara. Iar în fotbal asta înseamnă în primul rând deschiderea sezonului de transferări. Deşi nu avem de ani buni nicio treabă cu cupele europene, asta totuşi nu ne împiedică să discutăm şi noi, zi de vară până-n seară, despre ce mutări spectaculoase de fotbalişti (sau ce-or fi ei...) se intenţionează, cu ce antrenori se negociază, ce sume se pun la bătaie pentru ca ediţia viitoare să găsească echipele întărite şi decise să... mai scape încă o dată de retrogradare! Fiindcă oricât ar grohăi fotbaliştii şi oficialii că urmăresc nu ştiu ce mari performanţe, groaznicul adevăr este că aproape toate echipele înscrise în campionat ("combatante" e imposibil să le numeşti) au drept unic ţel să se târâie de la o ediţie la alta în parodia de campionat care le protejează ca o mamă iubitoare. Iar câteva, trei sau patru, încearcă an de an să păcălească şi Europa, doar-doar or ajunge în grupele vreuneia din cele două cupe europene şi astfel să dea tunul de câteva milioane de euro pe care UEFA îi dă oricărui fraier pătruns acolo. Restul de vorbe, alea cu "masa bogaţilor" la care cică nu ne-ar primi uite-aşa, de-ai dracu' ce sunt ăia, sunt doar praf în ochii noştri de suporteri tembeli. Autointitulaţii "finanţatori" sunt doar nişte spălători de bani proveniţi din afaceri încă mai murdare decât fotbalul românesc, iar cine nu crede asta ori e prost de-a dreptul, ori se face că nu vede. Ia luaţi-i la rând, morţi şi vii deopotrivă, pe ăi' mai cunoscuţi dintre ei din ultimul sfert de veac: Becali (tot neamul, nu doar Gigi), Sechelariu, Pinalti, Pădureanu, Ioan Neculaie (Braşov), Ioan Niculae (Giurgiu), Copos, Valvis (şi toţi ăilalţi care s-au învârtit pe la Rapid până au dus-o în Divizia C!), Mititelu, Neţoiu şi ceilalţi securişti, Dinel Staicu şi ceilalţi comunişti, Borcea şi ceilalţi securişti-comunişti etc., etc., etc.... Ăştia, precum şi continuatorii de azi ai unora dintre ei, sunt cei de la care noi, proştii de suporteri, am aşteptat, iar unii încă mai aşteptăm, performanţe! Transferuri cu câţiva lei!? Când un fotbalist bun, nu formidabil, costă vreo 40-50 de milioane de euro, adică mai mult decât s-a cheltuit pe transferări în tot fotbalul românesc timp de 30 de ani! De fapt, nici nu e vorba de transferări, ci doar de o horă mare...