Gabriel MANȚĂ

Să scriu de două ori la rând despre două El Clasico e un fapt mai mult unic decât rar. Ciudățenia rezultatului din Cupa Regelui se transfera și asupra meciului din campionat, greu de intuit ca deznodământ. Ca desfășurare pot spune că s-au confirmat cele două aspecte menționate în finalul articolului precedent, madrilenii nu au mai greșit flagrant, iar Messi a fost mult mai prezent în joc. Au dispărut însă Suarez și Dembélé. Astfel, singurul gol al partidei a venit pe o filieră secundară, Sergi Roberto – Rakitic, ultimul servindu-i și lui Courtois specialitatea casei catalane, scărița. Dar partea dureroasă pentru madrileni nu e că au primit gol de la Barcelona, ci că iarăși n-au putut marca. La 18 ani, Vinicius a sfârșit prin a resimți presiunea care s-a pus pe umerii săi după ratările din Cupă, de parcă în el trebuia să stea gogeamite Realul din Madrid! În condițiile în care Bale și Benzema au fost două fantome, mă întreb cum ar fi arătat jocul dacă Vinicius ar fi primit sprijin pe stânga de la conaționalul Marcelo, adică de la unul cu creativitate pe măsura lui. Acesta a fost iarăși rezervă neutilizată, ceea ce arată că șefii Realului nesocotesc interesul imediat, reprezentat neîndoios de o victorie cu Barcelona. Atât pentru a mai avea o noimă următoarele meciuri din La Liga, cât și pentru a nu permite balansarea palmaresului istoric. Pot înțelege că se pregătește o schimbare de generații, însă Reguilon avea toate etapele următoare la dispoziție ca să fie integrat. Imaginea Realului iese încă și mai șifonată după gestul de ghiolban al căpitanului Ramos, care ar fi trebuit ”îngălbenit” înainte de începerea reprizei, că doar era timp berechet la pauză pentru VAR.

Sâmbătă, echilibrul a fost pregnant și ca ocazii. Messi și Suarez au scăpat spre poartă, primul săltând iarăși mingea peste portar, dar Varane a deviat în afara porții de data asta, în timp ce uruguayanul nici măcar n-a reușit să finalizeze. Albii au avut multe șuturi care nu au ajuns la ter Stegen, fiind oprite la sacrificiu de fundași, de două ori de ficatul lui Lenglet. Prima lovitură încasată de francez a fost la șutul lui Varane, apoi un șut amortizat al lui Kroos a ajuns în brațele lui ter Stegen, acesta a repus rapid înspre un Dembélé care alerga spre centru cu spatele la joc, astfel încât a rezultat o secvență hilară, cu mingea fugind după el (min. 12:15)!

Despre celălalt eveniment istoric, ”centenarul” lui Federer, în rubrica de miercuri.