Doru POPOVICI

Pe vremuri, când exista varianta unică de loz în plic (cea cu o capsă care trebuia ruptă, după care desfăşurai peticuţul de hârtie pentru a vedea scris dacă ai câştigat ceva sau dacă lozul era "necâştigător"), pe unele dintre lozuri puteai găsi inscripţionat "Mai trage o dată", ceea ce însemna că predai lozul vânzătorului, urmând să îţi mai încerci norocul încă o dată, în principiu gratis. Îmi amintesc că într-o seară, la un restaurant, am tras de 17 ori la rând lozuri cu "mai trage o dată" de la un vânzător ambulant, pe care pe la o bucată l-am întrebat dacă sunt lozuri adevărate ori falsificate de el pentru a se distra. Evident că foarte rar se câştiga cu adevărat ceva, comuniştii având oroare de ideea de îmbogăţire în general, iar prin jocuri de noroc în special. Poate şi de aceea, aceste lozuri fals câştigătoare, care te lăsau să mai tragi încă un loz, constituiau majoritatea în pungile care cuprindeau câte 50 sau 100 de bucăţi.

Unde naiba vreau să ajung?, probabil că vă întrebaţi deja. Păi, unde, dacă nu la... Dinamo!? Despre care pronosticasem în ultimul meu articol că va lua bătaie sau va scoate maximum un egal cu Iaşi, însă cu siguranţă avea să ne delecteze cu deja clasicul ei program de umor. Când colo, ce văzurăm? O echipă chiar de fotbal, ba aş zice că a fost singura echipă din toate cele 14 care a jucat cu adevărat un fotbal frumos şi eficient, cu care nu ţi-ar fi deloc ruşine în lume. Numai că în lume se iese după ce te clasezi în faţă în propria-ţi ţară, lucru foarte greu de realizat acum, când mai sunt puţine etape. Îi doresc sincer lui Dinamo să reuşească performanţa asta, de a intra în play-off, chestie cu care ne vom lămuri chiar în următoarea etapă. Sunt gata să pariez că dacă bate, Dinamo are toate şansele de a da lovitura. Ştiţi cum e chestia asta în ce mă priveşte? Ca la lozul în plic de demult: am ratat complet ultimul pronostic, dar mi-a ieşit "mai trage o dată". Ceea ce fac acum, ba chiar îmi promit să ţin cu Dinamo până la sfârşitul acestui campionat. Scuze nu le cer fanilor acesteia, ci mai degrabă cred că s-ar cuveni să-mi ceară ei, fiindcă mă pregătisem luni de râs în hohote, iar în loc de asta am stat sobru şi atent preţ de o oră şi jumătate. Mi-a stricat Dinamo toată seara!