Nici măcar nu ştiu dacă e corect ceea ce scriu acum, dar pe cuvânt de onoare că mă deranjează la culme toată circăreala asta de prost gust prin care nişte... unii se băgă în seamă mai mult decât s-ar cuveni şi, folosindu-se de nişte momente potrivite şi de nişte oameni de bună-credinţă, se trag în prim-plan pentru un moment sau o zi, după care revin în gaura aia neagră de unde au izvorât. Ei se încadrează perfect în categoria aia pe care a făcut-o celebră un enorm muzician pe nume David Bowie în piesa "Heroes" ("Putem fi cu toţii eroi / Doar pentru o zi"). Aceşti pseudoeroi de la noi au descoperit de ceva vreme cât de profitabil e să te dai pe lângă câte un nume important din sport. Nu contează dacă e o echipă sau doar un sportiv, tot ceea ce contează e să fie celebru sau măcar "pe val", să fie adică în atenţia mass-media de la noi şi, dacă se poate, chiar din lumea largă, deşi asta nu e tocmai important pentru cei care vânează posturi relativ mărunte, cum ar fi cel de primar: în fond, nu e mare chestie să scrie Washington Post că tu, primar de comună sau de orăşel, l-ai făcut cetăţean de onoare pe sportivul Ionescu, în schimb, dacă ziarul local reaminteşte onor electoratului chestia asta tocmai în campania următoare, cresc exponenţial şansele ca Georgescu, primarul în cauză, să se pricopsească cu încă un mandat. Mă gândesc la toate astea de când o văd pe Simona Halep alergată dintr-un colţ al ţării în celălalt, unde devine ba Doctor Honoris Cauza al vreunei universităţi vag omologate, ba cetăţean de onoare într-o urbe uitată de Dumnezeu şi unde nu există nici măcar un singur teren de tenis! Se trag în poză cu biata de ea toţi neisprăviţii, toţi nefericiţii, toţi ăia care (să fiu al naibii, se vede pe ei!) n-au practicat vreun sport nici măcar un minut în toată viaţa lor irosită. Ursarii ăştia de vremuri noi e clar că n-au nici scrupule, nici obraz. Mă întreb însă de ce nu-i explică nimeni Simonei că pentru rolul de urs ea nu este cea mai potrivită, astfel încât atunci când o s-o mai sune vreun primar "isteţ", ea să-i răspundă cu clasică expresie: "Hai, plimbă ursu'!"