Dintr-un motiv anume, scriu acest articol cu vreo 10 zile înaintea datei la care e preconizat să apară. Tocmai de aceea, e posibil ca lucrurile să fi evoluat într-o direcţie care să-l facă niţel anacronic. În mare parte însă lucrurile rămân valabile. Aşadar: acum, când scriu, la Manchester United este ditamai conflictul între jucători şi antrenorul lor, domnul Jose Mourinho. Scandalul e ceva mai vechi, însă acum, când United joacă mizerabil şi pierde meciuri pe bandă rulantă, s-a atins apogeul. Altă soluţie decât alungarea lui Mourinho nu pare să existe, din moment ce se află în stare conflictuală cu mulţi dintre jucători. Aceştia, conduşi de Pogba, cer vehement gonirea lui Mou, singurul impediment fiind clauza de 25 de milioane de lire sterline pe care clubul ar trebui să i le achite portughezului în caz de reziliere. Poate că gonirea acestuia nu va face din United chiar bici, dar mai mult ca sigur că vreo câţiva dintre jucători vor reîncepe să joace. E clar că între Mourinho şi Manchester este un soi de incompatibilitate, mult mai pregnantă decât între Pep şi cealaltă echipă de acolo, City. Jocul lui City nu este nici el tocmai "galactic", însă Pep a adus titlul în bătătura acestuia, aşa că... Cumva pe o linie de mijloc dintre aceştia s-ar situa Klopp: Liverpool nu produce trofeele aşteptate, însă jocul ei este chiar spectaculos, ceea ce îi asigură lui Klopp şi linişte, şi continuitate. Problema majoră la nivel de antrenor pare însă să o aibă Real Madrid. Sigur că nimeni nu se aştepta să-l vadă pe Lopetegui depăşind sau măcar egalând performanţele lui Zidane, însă de aici şi până la jocul catastrofal al Real-ului e cale lungă. Aşa cum îl văd eu, individul este doar un şmecher băftos cât încape, din moment ce a ajuns aici. Pare incapabil să-şi impună ideile (dacă o avea vreuna...) unor fotbalişti buni. Zizou le şi avea, şi le şi impunea tuturor, inclusiv genialului Ronaldo, care nu cred că crâcnea în faţa lui. De aici, ideea că antrenorul contează enorm, cu condiţia minimă: să fie chiar antrenor!