Străvechea zicere conform căreia penalty-urile nu se apără, ci doar se ratează, era la putere încă din vremea când jucam şi eu fotbal adevărat, cu crampoane. Adică în anii '60 - '70. Am apucat să joc şi cu minge din piele, cu şiret, care când plouă devenea grea cât una medicinală. Am şi ratat un penalty în condiţii absolut jenante, când din cauza greutăţii mingii era să mă şi accidentez, lovitura mea ducând mingea spre poartă cumva târâş, nu prin aer, cum intenţionasem, ci la sol! Atunci da, e clar că penalty-ul se rata. Am avut, altă dată, şi o execuţie tehnică, la firul ierbii, numai că şiretul a deviat mingea de pe traiectoria iniţială şi s-a dus în bară. Asta a fost pe vreme bună, cu terenul uscat toacă. Cu prilejul loviturilor de departajare, dar şi al penalty-urilor adevărate, din timpul normal de joc, de la actualul Campionat Mondial, mi-am dat seama că adevărul ăla străvechi nu mai e deloc valabil. Chiar nu mai e un adevăr. Iar asta deoarece condiţiile alea ideale la care făcea trimitere, conform unor studii de fizică şi de matematică (niciodată atribuite vreunui cercetător adevărat, cu nume, sau vreunei instituţii legale, vreo universitate, ceva...) după care o minge şutată cu putere şi precis se duce în aţe mai repede decât poate reacţiona un portar cu reflexe perfecte şi extrem de rapid, nu se pot îndeplini niciodată. Zicerea asta de fapt stupidă vorbeşte despre roboţi, nu despre oameni cu oase, carne, piele şi mai ales cu nervi care, desigur, nu sunt din oţel pur! Păi cum să tragi mereu ca Superman, iar ăla din poartă să zboare ca Batman!? Am văzut în cel puţin trei rânduri portari apărând şuturi care tindeau către perfecţiune. Aşa cum a fost cel al Angliei, Pickford, la loviturile de departajare, la cea executată de Bacca, ori Akinfeev care a trimis Spania acasă cam de unul singur. A apărat atât de bine încât americanii (experţi pe problemă, nu?, pentru detalii căutaţi fişa domnului ciclist Lance Armstrong!), oarecum în virtutea tradiţiei, au cerut ca FIFA să facă nişte controale antidoping echipei Rusiei cum nu s-au mai făcut vreodată! Dincolo de faptul că oricum nu s-ar găsi nimic, asta tot n-ar schimba datele problemei: în ziua de azi, cu sau fără doping, penalty-urile se mai şi apără, nu doar se ratează.