Victoria cu Lazio ar fi putut fi istorică dacă FCSB nu trebuia să își schimbe numele. Chiar și așa, rezultatul este uriaș. Iar dacă Budescu n-ar fi vrut să dribleze tot ce mișcă, acum se făceau planuri de calificare. Deocamdată, mergem pe ideea că poate nu ne dau două sau, dacă ne dau, poate dăm și noi unul. A nu se înțelege că îl critic pe Budescu. Nu, alegerea variantei mai spectaculoase sau doar mai complicate este apanajul acestui tip de jucător. Și, să fim sinceri, fără Budescu, FCSB ar fi un deja vu. Tânărul Vlad avea nevoie de un meci mare, ceea ce s-a întâmplat, fără ca de data asta să fi avut nevoie de noroc pentru repararea vreunei greșeli (n-ar fi fost vina sa dacă se înscria la faza în care un adversar s-a dus sanie spre poartă cu mingea sub el). Pur și simplu a închis bine la prima mare ocazie a lazialilor, ceea ce i-a dat curaj în continuare. L-a ajutat și faptul că Lazio, cu excepția cornerelor, n-a furnizat centrări înalte, acolo e cuiul pentru orice portar, cu atât mai mult pentru unul adolescent. Au fost și niște băieți de-ai lui Simone Inzaghi care au pus umărul la acest rezultat. Prestația lui Nani mi se pare incalificabilă, ținând cont de nivelul atins de portughez în cariera sa. Repescuit după ce se refugiase în campionatul turcesc, Nani a executat câteva cornere ca Bănel, în primul adversar, iar la faza golului s-a interpus pe traiectoria acelui ”exterior” al lui Man, dar a scăpat mingea pe sub picior! Alt sabotor al echipei sale a fost Immobile, care a întrerupt o fază promițătoare de atac a lui Anderson, în minutele de prelungire, pentru că avea propriul meci cu Junior Morais, fază la care italianul s-a ales și cu un galben. Apropo de brazilianul Anderson, acesta a părut efectiv irezistibil la fiecare acțiune și sigur va fi principalul pericol la retur. Și când te gândești că acesta a prins doar o selecție pentru naționala Braziliei, de fapt mai puțin de 10 minute!
Nu pot încheia fără a pomeni și aici despre revenirea lui Federer pe primul loc ATP, urmată imediat de câștigarea celui de-al 97-lea turneu din carieră, după un dublu 6-2 cu Dimitrov la Rotterdam. Numărătoarea continuă, la 36 de ani are tot viitorul în față!