Doru POPOVICI

Ieri a luat sfârşit şi Masters-ul masculin la tenis, finala aducând faţă în faţă doi jucători pe care mai nimeni nu-i credita cu şanse reale la câştigarea turneului, măcar în ideea că pe parcursul carierei nici unul din ei nu depăşise vreodată sfertul de finală în vreun turneu serios, de grand slam, deşi ambii au ajuns la o vârstă, 26 de ani, la care s-ar fi cuvenit să aibă ceva mai multe şi mai serioase performanţe, dacă tot au ajuns printre primii 8 jucători din lume... Pe de altă parte, prezenţa la start a coloşilor Federer şi Nadal ducea automat cu gândul la o finală între ei. Numai că Nadal a plecat chiar după primul meci, dându-se accidentat, după ce Goffin îl bătuse foarte clar. Poate sunt eu răutăcios cu disperatul ăsta care chiar o fi avut probleme (şi) fizice. Pe de altă parte, ca fan veşnic al lui Federer, m-am declarat încântat la fiecare apariţie a sa, chiar şi atunci când jocul nu prea îi mergea, calificarea în semifinală după 3 victorii în grupă dându-mi suficiente speranţe că Roger va rezolva problema elegant ca întotdeauna. Numai că în semifinală Goffin a reuşit meciul vieţii, răsturnând rezultatul după ce fusese bătut măr în primul set. Asta însă nu-l face favorit în finală, unde urmează (la ora când scriu eu articolul, mai sunt vreo 5 ceasuri până să înceapă) să-l reîntâlnească pe Dimitrov, cel care în grupă l-a zdrobit cu 6-0, 6-2. Oricum ar fi, această finală pare una din marile surprize ale anului. Mie însă mi se pare că adevărata surpriză a acestui an vine dintr-un sport prea puţin cunoscut la noi, snooker, dar în care cei care îl iubim găsim reale momente de delectare. Mai ales când joacă Ronnie, un fel de Federer al mesei verzi. Sâmbătă, în finala masters-ului de la Shanghai, pe care l-a câştigat aparent fără replică din partea vreunui adversar, Ronnie îl conducea pe Judd Trump cu un halucinant 7-0! S-a terminat 10-3, dar am senzaţia că Ronnie i-a cedat premeditat lui Judd cele 3 frame-uri, ca să nu-l umilească prea tare. Asta, zic, e adevărata surpriză a întregului an din sportul mondial: apariţia unui Ronnie perfect echilibrat, relaxat, calm şi exact, capabil să bată absolut pe oricine, oricând şi oriunde. De azi începe open-ul Irlandei, unul din cele 4 turnee care constituie un fel de grand slam în snooker. Pe primul, cel din Anglia, l-a câştigat Ronnie. Cred că asta şi-a propus: să ia milionul cuvenit celui care le câştigă pe toate 4, lucru aparent imposibil pentru oricine. Nu şi pentru Ronnie.