În urmă cu puţine zile, urmare a unui incident petrecut dincolo de spaţiul de joc, fotbalistul Denis Alibec a fost amendat de clubul său cu o importantă sumă de bani: 75.000 de euro. Ca unul care a tras vreo 15 ani pentru achitarea unui credit ipotecar de numai 12.000 de dolari, deveniţi vreo 18, cu tot cu dobânzi bancare, vă mărturisesc că m-a luat cu rău la inimă când am auzit chestia asta. Vă mai aduc la cunoştinţă că salariul meu actual este de vreo 2.200 de lei, altfel spus, niţeluş sub 500 de euro. Raportată la amenda lui Alibec, suma respectivă aş putea-o produce în ceva mai mult de 150 de luni. Sau, dacă vă sună mai exact, în 12 ani şi jumătate. Din două amenzi d-astea, de-ale lui Denis Alibec, iese întregul meu câştig din toată viaţa. Trebuie remarcat că în mod evident câştigul fotbalistului Alibec este muuult mai mare decât suma primită ca amendă, că doar n-o să-i ia băiatului mâncarea de la gură şi maşinile de sub fund. Vorbesc de fundul ăla supraponderal care, dacă ar fi fost ţinut niţel sub control, probabil că domnul Alibec ar fi şutat în uşi pe la Londra, Milano sau Paris, nu în satul Voluntari. Sau poate că nu ar fi şutat, neavând acolo aceleaşi motive de frustrare pe care le are aici. În mod evident, el este un băiat mustind de talent. Pe de altă parte, nu cred că este un Einstein, ci mai degrabă, aşa cum zice Gică Hagi despre el, "un copil" Dacă acceptăm ideea asta, atunci n-ai de ce să amendezi un copil pentru o năzbâtie. Ceea ce vreau să spun e că în toate trebuie să existe o măsură. Adică dacă tot nu-l plăteşti ca pe Dybala, atunci n-ai de ce să-l amendezi cu suma pe care o câştigă un profesor în jumătate de viaţă. Mai ales că n-a omorât. A dat un şut într-o uşă. E echivalentul gestului ruperii rachetei, chestie pentru care Halep, deşi câştigă de sute de ori mai mult, n-a plătit niciodată aşa o sumă. Preţul corect e altul.