Doru POPOVICI

La Singapore s-a desfăşurat o etapă de Formula 1 a cărei miză era incomparabil mai mare decât adjudecarea punctelor puse în joc: consolidarea poziţiei de lider a lui Lewis Hamilton prin obţinerea celei de-a treia victorii consecutive (ceea ce ar fi însemnat o premieră pentru actualul sezon) sau, dimpotrivă, relansarea bătăliei pentru titlul mondial, în cazul în care Vettel ar fi reuşit să câştige, deoarece distanţa dintre cei doi protagonişti înaintea startului era de numai 3 puncte în favoarea lui Hamilton, iar diferenţa este de 5 puncte între locurile 1 şi 2. Cursa pentru pole position, desfăşurată sâmbătă, avea să aducă o aşezare absolut neverosimilă în grila de start, cu Vettel pe locul 1, ceea ce nu e tocmai neobişnuit, dar cu Lewis Hamilton (care tocmai ce bătuse recordul de pole positions!) doar pe locul 5, ceea ce în principiu echivala cu o catastrofă. Am urmărit această cursă şi nu pot să explic ce s-a întâmplat. Pur şi simplu, Hamilton a mers mai slab decât a făcut-o vreodată în calificări în acest sezon. Chestia tare e alta: conform regulamentelor care se tot schimbă de la sezon la sezon, cursa adevărată trebuie să o începi cu cauciucurile cu care ai încheiat calificările. Ei bine, în calificări, toată lumea a încheiat cu superslick-uri, cauciucurile de vreme bună şi căldură zdravănă. Numai că duminică, înaintea startului, a venit o furtună cu torente de apă, ceea ce, după cât mă pricep eu, avea să-i favorizeze pe piloţii adevăraţi, ăia buni, care ştiu să învârtă de volan în orice condiţii, şi mai ales în situaţii dificile. Am şi declarat, cu martori, chestia asta înaintea cursei, spunând că nu mai există decât un favorit, întâmplător chiar favoritul meu etern, Lewis Hamilton. Dubiile nu au persistat decât vreo 8 - 9 secunde, adică până la prima curbă! Acolo unde s-au buşit Ferrari cu Ferrari şi ce-a mai fost cu ce-a mai rămas, mai puţin Mercedes-urile. Hamilton a urcat pe locul 1, venind de pe 5, şi acolo a rămas până la capăt. Mai sunt 6 curse, între el şi Vettel s-a căscat o prăpastie de 28 de puncte, arhisuficientă pentru Hami. Va fi un titlu pe deplin meritat, după ratarea celui de anul trecut printr-un lanţ de ghinioane greu de priceput. Exact aşa cum anul trecut a pierdut titlul când nu se mai aştepta nimeni, tot aşa şi anul ăsta, numai că... invers! Adică l-a câştigat când ne aşteptam mai puţin, iar el probabil că deloc.