De data asta nu încep cu Simona (deşi simplul fapt că am pomenit-o prima ar trebui să se pună!), ci cu... Mueller! N-ar fi greşit nici cu Nadal, doar aţi văzut ce s-a întâmplat la ieşirea tradiţională a celor doi de pe teren. Spre cinstea lui, Rafa a avut puterea să treacă peste marea dezamăgire a înfrângerii şi s-a oprit la autografe. A semnat câteva mingi, şepci, tricouri şi apoi a plecat cu markerul cuiva în mână, pe care l-a lăsat să-i scape, a renunţare. Cum de s-a ajuns aici, cum de nici acum, când totul părea setat, n-avem parte de prima prezenţă completă a celor de la Big Four în semifinale la Wimbledon? S-a interpus Gilles Mueller, jucătorul luxemburghez de 34 de ani, care abia anul acesta a câştigat primul său turneu ATP! Nu e singurul din circuit care se adună „la bătrâneţe”, oferind cea mai bună versiune a sa în buza retragerii. În thrillerul cu Rafa (15-13 în decisiv!), a avut de partea sa un element foarte important: este şi el jucător de mâna stângă, astfel că faimoasele servicii spre exterior ale lui Nadal în careul de avantaj, după care dreptacii se duc cu reverul, îi veneau pe forehand luxemburghezului. În rest, Mueller nu a făcut altceva decât ştim că ştie să facă pe iarbă, doar că a făcut-o cu încăpăţânare, refuzând să se prăbuşească, mai ales după primele mingi de meci ratate. Totuşi, se poate spune că i-a dat şi Rafa o mână de ajutor. Nu, n-a comis neforţate în exces, ba chiar statistica ne arată că a făcut un meci curat din acest punct de vedere. Dar, aşa cum observa şi comentatorul Eurosport (Cristi Petre), nu-şi schimba deloc poziţia la retur, între cele două servicii ale adversarului! A stat permanent mult în spate, inclusiv pe al doilea serviciu, ca un asediu prelungit în care nu riscă pierderi pe atac, în speranţa că oponentul va rămâne fără resurse.
Cât despre Simona noastră, ne-a arătat că ne-am îngrijorat degeaba pentru meciul cu Azarenka. În timp ce ea s-a dovedit în continuare capabilă să păstreze perioade lungi un nivel ridicat, bielorusa a început să greşească, oferind destule puncte uşoare. Deşi acum arată mai „fit” decât înainte de naştere, Vika nu a ajuns încă la nivelul de anduranţă pe care îl presupune fazele înalte la un GS. Între timp, Simona va fi jucat cu Konta pe Central, adică în gura lupului, confruntare din care sper să fi ieşit cu bine şi aventura pe iarbă să continue de pe locul 1!