Doru POPOVICI

Titlul de azi se bazează pe principiul eminamente băsist că iarna nu-i ca vara. Nici ziua ca noaptea, căldura ca frigul ori Champions' League ca Europa League. Că despre asta e de fapt vorba: cine ne reprezintă şi în care competiţie. Ultimele două, trei zile au fost pline de speculaţii în privinţa participării româneşti la competiţiile europene, mai exact: cine se duce în Liga Campionilor şi în care tur, sau de pe ce poziţie, adică de campioană sau de ocupantă a locului doi. Chestiunea are logică şi prevede nişte implicaţii care cu siguranţă că justifică, măcar în ochii săi proprii şi personali, lipsa de scrupule a domnului Becali Gheorghe în încercarea de a-şi însuşi un titlu de campioană pe care echipa sa l-a pierdut după toate legile şi regulamentele româneşti şi internaţionale. Ca să fim pe deplin lămuriţi, sigur că este de dorit să intri pe filiera campioanelor care, ca favorite, au de întâlnit niscai panarame de tipul Letonia sau Ferroe, în loc să dai, ca ocupantă de loc secund în campionat, peste vreun Ajax ori Fiorentina. Nici Steaua, nici Viitorul, nu au drept proiect câştigarea trofeului, ci chestiuni mult mai simple, cum ar fi înhăţarea celor vreo 12 milioane, atât cât au de primit cele care au depăşit preliminariile, ajungând în grupele cupei respective. Ideea de performanţă mă îndoiesc că mai este vehiculată de vreunul din antrenorii români, inclusiv Hagi. Pentru el, performanţă înseamnă să mai vândă vreo doi, trei jucători, iar dacă preţul e mare, atunci şi performanţa este una notabilă. Steaua are o abordare cumva deosebită: dă cât nu face pe unii jucători bunicei (pentru aici), pe care încearcă ulterior să-i vândă ceva mai scump. Dacă iese, bine, dacă nu, nu-i nimic: cumpără Gigi alţii. Tribunalul sportiv cică dacă judecă speţa până pe 12 iulie, Steaua are şanse de a câştiga şi de a prinde un  loc favorabil la tragerea la sorţi de pe 13. Dacă judecă pe 14, indiferent de verdict, în urna campioanelor, pe 13, va fi Viitorul. Zău că mi-ar plăcea ca Viitorul să piardă titlul, dar după tragerea la sorţi. Abia atunci cred că l-am putea vedea pe Gigi înjurând ca la stână. Bonus ar fi să-l vedem pe Hagi în Champions' League, iar pe Gigi ratând şi primind premiul de consolare, adică participarea în Europa League