Din când în când, adică în zilele în care vreun meci pe care mi-aş dori să-l văd este transmis exclusiv pe canalele Dolce, pe care eu nu le am, parcă îmi ia Dumnezeu minţile în minutele premergătoare fluierului de start: caut online fel de fel de soluţii, iar cam după vreo jumătate de oră de rateuri, de regulă abandonez şi urmăresc doar grafica partidei pe câte un site de pariuri. Aşa s-a întâmplat şi alaltăieri, înainte de Rusia - România. Văzând însă mai pe înnoptate rezumatul calamitaţii, mi-am zis că e tot mâna Domnului care m-a apărat de un val proaspăt de draci. Fiindcă, atât în rezumatul TV, cât şi în comentariile din ziarele de ieri, am revăzut aceiaşi împiedicaţi mimând fotbalul care în caseta tehnică arată că din cele 2 (două) şuturi pe poartă, primul a fost expediat în minutul 52. Sau 57, că oricum n-are importanţă. Echipa "primenită", adică din care s-au cărat după calamitatea de la Bucureşti nişte neisprăviţi, a fost alcătuită din alţii tot aşa, ba încă mai proşti decât ăia, din moment ce majoritatea fuseseră rezerve în jocul cu Polonia. Iar rezultatul, chiar dacă-i vorba doar de un amical, chiar dacă s-a jucat la mama dracului, chiar dacă nu are cine ştie ce importanţă, ne va mai coborî nişte locuri în clasamentul FIFA, întrucât amicalele astea prinse în calendarul forului mondial se socotesc întocmai ca partidele oficiale. Faţă de toată starea asta de balamuc în tot fotbalul nostru, mă surprinde blândeţea exprimării la nivelul întregii prese. N-am văzut nici scris, nici spus la televizor adevărul că ăştia sunt nişte tolomaci fără pic de chemare pentru sport în general, iar pentru fotbal în special, că Federaţia are în moţ o panaramă, că tot fotbalul românesc e de fapt o hazna în care se spală banii (că de aia şi put aşa banii din fotbal!) etc. Ba nici măcar despre cretinii care au aruncat cu torţe şi petarde pe teren n-a spus absolut nimeni că sunt chiar nişte cretini, nişte sălbatici, nişte animale. Am ajuns să ne ferim de cuvinte mai dihai decât se feresc nenorociţii ăia de la Naţională de minge. Iar cu o presă aşa de leşinată, de ce am avea nevoie de un fotbal mai breaz?