Gabriel MANȚĂ

Războiul rece dintre LPF şi FRF, adică între Liga lui Iorgulescu şi Federaţia lui Burleanu, este departe de a se încheia. Ultimul act l-a constituit acea scrisoare publicată pe site-ul lpf.ro, în care Gino constată „cu amărăciune” că erorile arbitrilor influenţează clasamentul în Liga 1. Era o bună ocazie de a arunca responsabilitatea în curtea Comitetului Executiv, de care ţine CCA, condusă de Vasaras şi Diaconu. Nu zic că n-ar avea dreptate cei de la Ligă, dar pe vremea când forurile astea două erau bot în bot nu mai lansau dispute de-astea populiste. Dinamo ţipă că-i dezavantajată în formă continuată, în timp ce celelalte cluburi ţipă că-s dezavantajate în meciurile cu Steaua. Să le luăm pe rând. Situaţia lui Dinamo este de fapt norocul lui Ioan Andone. Nervii patronului Negoiţă se îndreaptă spre fluieraşi, făcându-se că nu vede că Ando n-are ce pune pe masă şi nici nu s-a descurcat cu ce i s-a pus la dispoziţie. Păi Dinamo ratează penalty cu ASA, apoi ia două goluri pe final de la Zicu şi aruncă vina pe arbitru că a anulat golul... egalizator! Apoi, dinamoviştii au pierdut acasă cu Chiajna, cu un gol anulat aiurea pe final, dar chiar şi cu el acordat nu era mare scofală, alte două puncte se pierdeau. Cam aceeaşi situaţie şi cu penalty-ul acela acordat uşor la Botoşani, oricum nu lăsaseră impresia că puteau mai mult de un egal. Trecând la Steaua, trebuie spus că într-adevăr aceasta pare să fi intrat în graţiile arbitrilor. În ultimele două meciuri, Steaua a câştigat la un gol diferenţă, de fiecare dată cu câte o minge pusă aiurea pe var. De Amorim a protejat mingea unde aceasta nu era, punând piciorul mult în lateral la faza penalty-ului din partida cu Voluntari, apoi căzând ca secerat la contact. Un arbitru adevărat, cu ştiinţa jocului, cum Haţegan nu s-a dovedit a fi, nu s-ar fi lăsat păcălit şi ar fi fluierat invers. Apoi, cu Craiova, un tuşier a semnalat un henţ şi l-a mutat şi în careu, dar îndrăznesc să spun că n-ar fi trebuit să intervină nici dacă era în careu! Intenţia fundaşului nu se discută, nici nu-şi disputa mingea cu un adversar, nici n-a oprit-o dintr-o traiectorie periculoasă, deci pomană băgată în traistă, de data asta împotriva principalei urmăritoare. Dar, pentru că nimic nu rămâne necompensat, lui De Amorim i s-a refuzat un penalty la un henţ clar în meciul cu Villarreal, adică acolo unde o asemenea decizie se simte la buzunar.