Gabriel MANȚĂ

Din păcate, pentru fotbalul nostru şi pentru ce însemna odată „derby de România”, prima întâlnire Steaua-Dinamo din acest sezon nu a putut lua faţa celorlalte evenimente sportive ale sfârşitului de săptămână (e drept, a fost vremea finalelor la Olimpiadă). Am avut parte până la urmă de un egal fricos, cu dinamoviştii deschizând scorul printr-un gol necaracteristic lui Rotariu, steliştii echilibrând cu ajutorul unui calup de jucători proaspăt aduşi de la Astra. Se poate spune că De Amorim a debutat cu dreptul, cu care a şi înscris, în timp ce Boldrin n-a jucat nici el rău. Brazilienii n-au apucat să facă decât câteva antrenamente cu echipa şi au fost deja aruncaţi în luptă într-un derby, iar asta spune multe despre minimalismul practicat de Becali, ca să nu-i spunem direct mers pe burtă. Ca de obicei, se cer mai întâi rezultate, abia apoi investiţiile. Revenind la meciul de sâmbătă seara, dacă totuşi arbitrul de centru n-ar fi fost... centrat să nu supere pe nimeni, poate ar fi găsit motiv să le pună roş-albaştrilor mingea pe var. Luaţi-o ca pe o speculaţie, cred că în play-off, când lucrurile încep să conteze cu adevărat, va fi nevoie de mai puţin pentru vreo lovitură de la 11 metri izbăvitoare. Deocamdată, cum Astra e pusă pe butuci de propria politică de transferuri, pare-se că doar aceste două echipe, Steaua şi Dinamo, se luptă pentru titlu. Ca în vremurile bune, s-ar putea spune, dacă am vrea să fim ironici. Numai că sistemul acesta cu play-off, aşa cum am mai spus-o şi anul trecut, oferă şanse chiar şi după un sezon regulat pe sub radar. Un handicap de 10 puncte se înjumătăţeşte, cu perspectiva de a trece în faţă după întâlnirile directe. Astfel, dacă apare din senin vreun personaj cu dare de mână la o echipă ca Pandurii sau Craiova (Mititelu, după ce falimentează FRF cu milioanele alea obţinute de la onorata primă instanţă!), la primăvară se pot reseta toate calculele. Până atunci, interzicem vestele pe stadion, la atât îi duce pe unii mintea. Când nu mai ai galerie care să ofere replica...