Iată că brazilienii au dovedit o imaginaţie debordantă, scoţând festivitatea de deschidere din tipic. Nici că se putea o mai mare vizibilitate pentru mesajul verde, măcar să luăm aminte. Grăbite, jocurile s-au şi urnit, unele chiar înainte de deschidere. Ai noştri au început amestecat, cu handbalistele trăgând vârtos balanţa în jos prin înfrângerea cu Angola... Dacă la precedenta competiţie de anvergură antrenorul Ryde păstra o încredere nesmintită după începutul slab, de data asta se simte pesimismul în vorbele lui. Echipa e lovită într-o aripă, la propriu şi la figurat, astfel încât cred că trebuie să ne cam luăm gândul de la medalie la singurul joc de echipă la care mai contam în lume. Celelalte întreceri pe echipe, de exemplu la scrimă, sunt o sumă de eforturi individuale. Ceva intermediar ar putea fi tenisul la dublu, acolo unde, la masculin, Mergea şi Tecău şi-au respectat condiţia şi au trecut fără daune în turul secund. Din păcate, culoarul care le-a fost hărăzit nu arată prea bine, căci în sferturi, deci înainte de zona medaliilor, ar trebui să dea piept cu brazilienii Melo şi Soares. Este consecinţa faptului că sunt doar favoriţi 5, iar asta, la rândul ei, este consecinţa clasării ATP a celor doi, din cauza căderii abrupte a lui Horia şi a uneia mai line a lui Florin, amândoi ieşind din primii 10. Dar poate tocmai reunirea lor să fie momentul de cotitură. Îmi reafirm speranţa într-o performanţă a lor la Rio.
Strecor aici o scurtă consideraţie despre absenţa Simonei Halep de la Jocuri. Jucătoarea noastră pare să aibă o problemă cu alegerea cuvintelor la cald, exprimarea ei când a aflat că nu va fi port-drapel a delegaţiei lăsând de dorit, amintind de momentul în care n-a fost prea delicată nici cu Irina Begu. Apoi, ce s-ar fi întâmplat dacă era ea, cea aleasă pentru a fi port-drapel, ar fi renunţat şi în acest caz, după ce dăduse de înţeles că îşi doreşte mult respectiva onoare? Am toată înţelegerea pentru motivarea absenţei sale, dar nici nu mă pot opri să nu constat că alte membre ale delegaţiei noastre, practicante ale unor sporturi mai puţin răsfăţate cu beneficiile, nu-şi permit să se gândească la riscuri. Pentru ele, o medalie înseamnă mai mult decât glorie: o rentă viageră care le poate asigura un trai decent.