Dacă alţii se aşteptau la genul de rezultate înregistrate joi de echipele noastre în Liga Europa, vă pot spune spăşit că eu nu m-am numărat printre ei. Că adversarii noştri aveau prima şansă, asta da, s-a întâmplat deja indiferent cum s-au numit ei, adversarii. Abia acum, la retur, Steaua este creditată cu prima şansă în faţa Spartei Praga, dar nu cu vreo diferenţă semnificativă. Pandurii au jucat acasă cu Maccabi, puteam accepta că nu se califică, totuşi să nu arate fotbal nici măcar de un egal?! Păi dacă pierdem şi cu ăştia tur-retur, atunci la ce bun să ne mai clasăm sus în campionat. Da, pentru bani, ăia din televizare. Atenţie, cât or mai fi şi ăştia, căci posturile care transmit vor avea audienţă pe măsură de la o competiţie cu două echipe penalizate cu 6 puncte şi alta repescuită cu... –14!!! Practic, cu fiecare figuraţie pe care o fac echipele noastre în cupele europene, îşi mai bat un cui în coşciugul bunăstării viitoare. Tristeţea a fost completă după corecţia încasată de Viitorul lui Hagi în Belgia. S-a văzut dureros lipsa de experienţă a puştilor lui Hagi, dar măcar au aflat şi ei ce înseamnă nivelul unui fotbal în care aspiră să ajungă. Şi Gent nu e un nume mare în Europa, chiar dacă a trecut de grupele Ligii Campionilor. Mă pun şi în locul lui Hagi, la primul său meci ca patron de echipă în Europa, să păţească o astfel de ruşine... Dacă nutreşte şi ambiţii europene, ar trebui să treacă la un alt palier de investiţii, pe care mă îndoiesc că şi-l permite de unul singur. Deocamdată, clubul său e curat, n-are datorii, şi-a mai construit şi stadion propriu, iar dacă îl comparăm cu ce se întâmplă în fotbalul nostru, ne dăm seama că omul ăsta chiar ar merita statuia aia revendicată cândva.
Închei cu tenis, înainte de finala... la triplu de la Montreal a Simonei, pentru că e una la simplu şi una la dublu! Semifinala cu Kerber a fost un meci tipic de WTA (chiar supărător de tipic!), cu Simona câştigând primele şi ultimele 6 game-uri (!), dar şi pierzând 6 la rând la mijloc de codru des, în care părea că se rătăcise definitiv! Indiferent de rezultatul din finală (va fi jucată cu Madison Keys), partea bună în perspectiva US Open e că va sălta pe locul 3 în clasamentul mondial. La dublu, o halcă mare de merit o are Monica, să sperăm că ea va fi izbutit să suplinească oboseala acumulată a Simonei, care a jucat câte două meciuri pe zi, trei zile consecutiv!