Doru POPOVICI

Astăzi şi mâine avem niţică treabă în faţa televizoarelor, cea mai importantă dintre ele fiind cea care se desfăşoară ultima şi care e posibil să se încheie în ziua următoare, dacă se va ajunge la prelungiri. Desigur, e vorba despre finala Campionatului European care când a început, cu o lună în urmă, ne întrebam cum vom rezista la atât de mult fotbal. Iar acum, când mai e un singur meci, parcă ne-am fi dorit să mai ţină o vreme. Aşa cum era de aşteptat, Franţa şi-a făcut treaba, ajungând până aici după un parcurs neconcludent, oscilând între excepţionalul sfert de finală cu Islanda şi jenanta prestaţie contra României. Semifinala n-a fost decât o confirmare a superiorităţii Franţei ediţia 2016 în faţa unei campioane mondiale care trăieşte mai mult din amintiri. Cât priveşte fotbalul în sine, Pep şi-a finalizat opera, distrugând şi fotbalul german, atât cât era. Spre norocul Angliei, acolo nu are ce distruge, fiindcă operaţiunea s-a încheiat până să ajungă el acolo, dovada fiind chiar jocul Angliei la Euro. Surpriză este Portugalia, ai cărei jucători, exceptându-i pe Ronaldo şi Pepe, sunt convins că nici ei nu credeau că vor ajunge în finală. Pe care, culmea, ar putea-o şi câştiga, după modelul aplicat chiar pe ea de Grecia în 2004. Cheia cred că este reacţia lui Griezman: dacă-şi aminteşte că ăştia doi i-au luat trofeul Ligii Campionilor cu nici două luni în urmă, s-a terminat cu Franţa, fiindcă nici Pogba, nici Payet nu pot face mare lucru fără el. Iar alţi fotbalişti în afară de ăştia trei nu am prea observat în echipa Franţei. Dacă în semifinală am ţinut cu Franţa, daţi-mi voie ca în ultimul meci să fiu "portughez", în ideea că cei doi jucători ai Real-ului merită şi bonusul ăsta. Mai sunt finale. Cele de la Wimbledon. Serena nu cred că va avea probleme cu învingătoarea Simonei Halep, şi nici Federer cu indiferent cine. Pentru el, problema o reprezintă semifinala (la ora când scriu mai sunt vreo 5 ceasuri până să înceapă) în care dă peste Raonici, singurul "măciucar" capabil şi de nişte fineţuri deosebite. Dar dacă i-a ieşit chestia cu Cilici, nu văd de ce s-ar împiedica de ăstălalt. Dacă-mi ies toate trei finalele aşa cum îmi doresc, cu siguranţă că va fi cel mai bun weekend al meu din acest an. Hai Roger, hai Serena, hai Ronaldo!