Da, echipa noastră a jucat mai bine, ba chiar mult mai bine decât ne aşteptam. Iar la urmă, pe tabela scria cât se poate de limpede: Franţa - România 2 - 1. Entuziasmul tipic românesc al celor obişnuiţi să vadă în orice bătaie luată una dată nu s-a dezminţit nici de data asta: ce mai freamăt, ce mai zbucium, vorba poetului. De când mă ştiu, m-am tot întrebat de ce oare avem abordarea asta. Fiindcă, şi vă rog să vă amintiţi de chestia asta ori de câte ori se întâmplă ca acum, când se pune problema calificării, plecăm de la zicerea aia aproape filosofică: "n-are importanţă cum jucăm, contează doar punctele puse în joc", cu varianta "doar nu-i patinaj artistic, să se puncteze la impresia artistică"! Aşadar, când câştigăm, contează numai victoria. Iar când pierdem, singurul lucru important este jocul frumos. Dacă găsiţi unde este logică, vă rog să-mi scrieţi sau să-mi telefonaţi. Referindu-ne la jocul în sine, nu poţi să nu constaţi (şi să te cruceşti!) cum cel mai tehnic dintre românii prezenţi pe teren reuşeşte, cam de la 1 metru de linia porţii, să-l ochească fix în maţe pe portarul care-şi luase deja gândul de la a face altceva decât să scoată băşica din aţe. Ceva mai târziu, te mai sperii o dată cum acelaşi supertehnician, singur cuc la câţiva metri de poartă, reuşeşte un voleu la limita dintre penal şi maidan, trimiţând obiectul hăt dincolo de stâlp. Nu văd de ce ne-am mai entuziasma, din moment ce ai două ocazii cât se poate de clare de gol, rezultatul fiind că te ştergi... acolo cu ele! Dacă este ceva de remarcat cu adevărat, atunci este schimbarea netă la faţă a jocului echipei după intrarea lui Alibec. În privinţa marii speranţe Andone, pe care eu însumi îl vedeam titular, m-am lămurit: este foarte bun... acolo, la el acasă, în liga a doua spaniolă! După primul tur, rămânem aşadar cu aceleaşi speranţe, adică batem Albania şi ciupim un egal cu Elveţia. Nu s-a schimbat nimic. Putem foarte bine şi să le batem pe amândouă, e chestie de noroc. În nici un caz de ştiinţă a jocului. Cu Franţa am jucat mai bine decât sperasem. Da, şi...?