Două zile, sâmbătă şi duminică, două meciuri: unul de fotbal, Real - Atletico, şi unul de Dumnezeu ştie ce, România - Ucraina, că numai fotbal n-a fost pe acolo, măcar la jumătate dintre combatante. Adică la echipa numită România. Dacă aveţi argumente, vă rog să mă combateţi când spun că oricare din finalistele Ligii Campionilor, dacă ar fi avut în faţă o panaramă de echipă ca aia a noastră, i-ar fi dat pe puţin 10 bucăţi... făcând şi niţică economie de efort! Şi dacă tot vă porniţi, atunci mai încercaţi să mă convingeţi că numitul Chiricheş este altceva decât o murătură, că supremul pasator din Bundesliga (pe care chiar cred că-l cheamă Minim, iar Maxim e doar o poreclă la mişto) are cât de cât treabă cu ocupaţia de fotbalist (că de meserie nici nu poate fi vorba), că alde Grigore chiar înţelege cu ce treabă e el pe acolo, dar mai ales că pe lângă Alibec mai este vreunul în toată adunătura căruia chiar să-i poţi spune fotbalist. Iar în aceste condiţii, a vorbi despre nu ştiu ce vitejii am putea face în general la Euro, şi în special în meciul cu Franţa, pare o tâmpenie absolută. Zic că dacă scăpăm sub 4 - 0 cu Franţa, atunci chiar e o mare performanţa care ne-ar putea da tonusul adecvat pentru a smulge un egal contra Albaniei. Atât despre maimuţe. Acum, despre fotbalişti: chiar credea cineva că Atletico poate bate vreodată, în vreo finală, pe Real!? Nu vorbesc de fanii atinşi de demenţă, ca mine, ci despre oamenii de fotbal, precum Lucescu. Reiau şi parafrazez pentru a mia oară spusele lui Traian Ungureanu: dacă ar juca de 1.000 de ori, probabil că de 999 ar câştiga Real, fiindcă la acest nivel e vorba (şi) despre altceva decât fotbalul în sine. Aici intervin tradiţia, obişnuinţa cu marea performanţă, pedigree-ul, blazonul şi câte şi mai câte. Inclusiv, în cazul lui Atletico, sentimentul de loser, care dincolo de medalia de argint, egală cu zero, nu poate ajunge. Real n-a făcut un meci nemaipomenit, dar chiar şi aşa, putea conduce lejer cu un 3 - 0. Egalarea a fost pedeapsa pentru ratări. Da, a înscris din ofsaid. Şi tot da, Atletico a primit în compensaţie un penalty absolut de pomană. Închei aşa cum se cuvine şi cum am mai spus tot aici: Real nu e cea mai bună echipă din Spania. E "doar" cea mai bună din Europa, deci din lume!