Gabriel MANȚĂ

Nu, de data asta Atletico n-a mai fost echipa „anti” şi poate şi din cauza asta a pierdut. Marcând devreme, Realul nu i-a lăsat timp pentru planul A(anti), dar a durat ceva timp până elevii lui Simeone cel hulit au găsit planul B (busola). Că a fost gol din ofsaid? Cum să se lege cineva de asta, dacă Simeone n-a făcut-o?! Poate îl reevaluează criticii săi pe acest om care a pierdut două finale la doi ani distanţă, de fiecare dată cu prelungiri, iar acum şi cu lovituri de departajare, ca să fie reţeta completă. N-aş fi vrut să fiu în pielea suporterilor lui Atletico, acest nou eşec i-a dus la limita suportabilului. Rivalii, alături de care îşi duc viaţa clipă de clipă în oraş, să aibă 10 cupe, ei niciuna, iar trofeul să meargă şi de data asta tot la ăia avuţi... Chiar cred că era mai bine dacă îi elimina timpuriu PSV, n-ar mai fi fost nevoiţi să treacă prin ce-au trecut. Pe de altă parte, n-ar mai fi avut parte de satisfacţia eliminării Barcelonei şi Bayernului, echipe cotate peste Real la vremea respectivă. Practic, Atletico a făcut curăţenie în beneficiul Realului, pe al cărui traseu au fost Roma, Wolfsburg şi City. Doar locuri secunde în campionatele de baştină, în timp ce pe partea cealaltă cădeau capete încoronate. Cam nedrept, însă fotbalul nu este nici joc de logică, nici de caritate.

În fine, ca spectacol, se poate spune că meciul a fost peste aşteptări, tensiunea specifică atunci când trofeul se află pe masă nefind de data asta un factor inhibitor. Ambele echipe au fost active, arătând că vor să ia ce-i al lor. Sergio Ramos a tras încă o dată echipa după el, ca un adevărat căpitan, în timp ce dincolo a intrat foarte bine în joc rezerva Ferreira Carrasco. Din păcate, vedetele Ronaldo şi Griezmann n-au avut prea multe de oferit, portughezul reuşind doar câteva treceri de efect, în timp ce francezul a părut copleşit de ratarea penalty-ului. De văzut, pentru la anul, dacă Barcelona va ridica mănuşa, fiindcă succesiunea ultimelor trei ediţii este Real-Barça-Real. Pe Atletico n-o mai văd prea curând în ultimul act. Va rămâne povestea, iar misiunea deocamdată imposibilă va reveni unei alte generaţii.