Mi-a părut rău de Bayern, nu şi de Guardiola. Cred că a fost slab de înger şi n-a putut să-i facă faţă lui Ribery, care şi-a anunţat agresiv disponibilitatea înainte de meci. Pe Muller şi-a permis să-l lase pe bancă la meciul tur, pentru că acesta e disciplinat şi cu bun-simţ, în schimb n-a putut să facă acelaşi lucru cu un dur. Titularizându-l, Pep s-a autosabotat de două ori: o dată pentru că francezul nu mai are zvâcul de acum câţiva ani, iar într-un meci cu Atletico nu poţi trăi din amintiri, a doua oară pentru că Douglas Costa a fost scos din elementul lui şi postat în centru-dreapta. Nu era târziu să repare nici pe parcurs, puteam să jur că Ribery va fi cel schimbat, când colo, în loc să fie lăsat să zburde pe banda stângă, Costa s-a trezit pe bancă. A fost singura schimbare, nici măcar pe jumătate inspirată, căci Coman şi-a arătat limitele, complicându-se inutil. Goetze a fost bun să aducă titlul mondial Germaniei, tot din postură de rezervă, dar nu să prindă câteva minute în teren într-o semifinală de Liga Campionilor, în condiţiile în care Guardiola mai putea face două schimbări! Prin comparaţie, Simeone a mutat cu Carrasco, exact tipul de jucător care să continue hărţuirea apărării adverse. La anul voi ţine cu Bayern în LC, doar aşa ca să fie încadrată perioada Guardiola de două „urecheate”!
Cei care blamează jocul lui Atletico (după variantele anti-Barcelona, anti-Bayern, urmează anti-Real) s-au putut „delecta” cu neputinţa lui City, care s-a apărat nu pentru că trebuia, ci pentru că n-a găsit soluţii în atac. I-am avut degeaba în teren pe Ronaldo şi Touré, fiind evident că s-a forţat nota în privinţa lor. Poate să fi fost ceva mai influenţi dacă intrau de pe bancă, deci mai proaspeţi decât restul jucătorilor. Acum, cu această finală reeditată, rămâne de văzut dacă se va păstra modelul: Barcelona bate Atletico în campionat, Atletico o elimină în LC, iar Atletico bate Realul în campionat, Realul o elimină în LC.
Dacă tot a devenit Madridul, în acelaşi timp, oraşul fotbalului şi tenisului (Djokovic şi Nadal au aranjat din timp cu Ţiriac să joace devreme pentru a fi prezenţi la meci!), să ne minunăm de premiera fetelor noastre, 4 în primele 8! Iar dintre capii de serie, 16 la număr, în sferturi mai rămăsese doar unul, Simona Halep! Ea a şi avansat în semifinală, trecând în 3 seturi de Irina Begu, ar fi minunat să reuşească acelaşi lucru şi renăscuta Sorana Cârstea (predau articolul când are un set în faţa Cibulkovei), şi surprinzătoarea Patricia Ţig!