Gabriel MANȚĂ

Revin la tenis mai repede decât credeam, nu numai pentru a vă anunţa că meciul de baraj pentru rămânere în Grupa Mondială la FED Cup va fi cu Germania, la mijlocul lui aprilie, probabil pe Progresul. Ci şi pentru nişte considerente privind înfrângerea în faţa Cehiei. Prima chestiune de remarcat ar fi că Simona Halep şi-a revizuit planurile medicale în momentul în care a văzut că Irina Begu şi Alexandra Dulgheru acuzau accidentări serioase şi deci nu puteau face parte din echipă. Şi, aşa cum a putut, cu o formă sportivă incertă, cu o încredere în sine dilematică, a luptat şi a învins-o pe numărul 1 din echipa adversă. Monica Niculescu a suplinit-o cât a putut, reuşind şi ea o victorie la Kvitova, abia a treia din cariera sa împotriva unei jucătoare din Top 10, la distanţă de vreo 3 ani de la precedenta! Şi n-a făcut-o într-un turneu din circuit, ci într-un meci sub tricolor! Ar fi trebuit să fie suficient, dar ce ne-a destabilizat a fost numărul 2 din echipa Cehiei, această Pliskova, o jucătoare care a bifat tocmai acum primele ei victorii contra SiMonicăi (combinaţia asta a fost folosită de CTP, dar jur că mă gândisem şi eu la ea, doar mă ştiţi). Astfel, întâlnirea a ajuns să fie decisă în jocul de dublu. Simona chiar n-avea ce căuta acolo, în timp ce Monica s-a recuzat firesc, nu doar pentru că orice meci al ei de simplu este un maraton, ci şi pentru că partenera ei tradiţională de dublu era Irina Begu. Aşa că acordarea unei şanse celorlalte două fete ale noastre, Andreea Mitu şi Raluca Olaru, era iarăşi cât se poate de firească. Opiniile unor deştepţi la spartul târgului, aşa cum am văzut pe gsp.ro, n-au nicio valoare (de-aia autorul nici n-a fost trimis de ziar la faţa locului, de competent ce este!). Ideea este că n-avem de ce pleca privirea după această înfrângere. N-o fi ea cât o victorie, cum afirma Cosac, dar până la urmă am întâlnit campioana en-titre, multiplă câştigătoare a acestei cupe în ultimii ani, în timp ce noi n-am mai fost la acest nivel de vreun sfert de secol! Ca să nu mai vorbim că de vreo doi ani încoace, de când a venit Alina Tecşor, o ţinem din victorie în victorie. Nimeni nu câştigă la infinit, să ne păstrăm totuşi simţul măsurii şi să recunoaştem că ne-am cam depăşit condiţia. O spun de pe acum: este foarte probabil să pierdem şi cu Germania, căci lui Kerber doar pe Simona i-o putem opune, fără a avea vreo certitudine.