Doru POPOVICI

N-am crezut că va veni vreodată ziua în care să nu apuc să-mi fac draci din cauza Real-ului, fiind prea prins cu emoţiile meciului de handbal al fetelor. Culmea e că toată dimineaţa şi după-amiaza de alaltăieri mi le-am consumat imaginându-mi ... invers! Asta înseamnă că vedeam România pierzând optimea de finală cu campioana mondială Brazilia (în condiţiile în care fetele noastre veneau după un şir de trei înfrângeri la echipe aproximativ egale ca valoare, dar totuşi nu campioane mondiale), iar eu consumând în cantităţi aproximativ egale cafele, ţigări şi Algocalmin, însă mă gândeam că în compensaţie voi avea ocazia să ţopăi de bucurie la victoria Real-ului în deplasarea de la Villareal, absolut logică după ce cu o seară mai devreme, sâmbătă, Barcelona făcuse un amărât de egal acasă, contra lui Deportivo La Coruna. Nu am avut altă soluţie decât să dau drumul Real-ului pe televizorul deştept, iar la fete să privesc online. Pe usagoals.com, unde văd eu toate competiţiile de pe net, am avut prilejul ca înaintea meciului să asist şi la un interviu lung, de vreo 12 minute, cu suedezul care antrenează România. Nici urmă de neisprăvitul pe care ni-l prezenta ca atare numitul Tadici. Dimpotrivă: mi s-a părut un individ competent şi lucid, care fără fiţe ne-a explicat că, dincolo de înfrângerile anterioare, jocul fetelor noastre este în creştere şi că după cum se prezintă şi adversarele, va fi probabil un joc strâns pe care îl va câştiga România. A fost exact aşa, diferenţa făcând-o uluitoarea Paula Ungureanu, care dacă va apăra aşa şi în continuare, probabil că nu ne poate bate nimeni. Exact aceeaşi Paula care în meciul precedent luase gol cam la toate şuturile pe poartă din repriza a doua! Aşa că am trăit o mare bucurie, chiar dacă niscai gheare am simţit în zona inimii văzând că de la 5 goluri diferenţă, de două ori a rămas doar unul. A fost, oricum, o mare bucurie, compensând pe deplin supărarea din partea cealaltă. Va să zică mi-a ieşit exact cum socotisem de dimineaţă, numai că invers. Partea bună e că, desfăşurându-se simultan, draci n-am apucat să-mi fac decât în ultimele 12-15 minute ale Real-ului, după ce handbalul se încheiase. Dar probabil că voi mai avea asemenea ocazii!