Doru POPOVICI

Sunt sigur că pe primul dintre ele măcar îl bănuiţi, iar cei care mă cunoaşteţi sunteţi chiar siguri: e vorba despre ceea ce s-a petrecut alaltăieri pe Santiago Bernabeu. Cei care nu mai pridideau să facă mişto de mine după dezastrul cu Barca, precum şi cei care încercau să-mi aline suferinţa, s-au simţit obligaţi ieri să se bage în seamă ridicându-mi la fileu mingi fără număr. Le mulţumesc tuturor. Problema e că acel Malmo de alaltăieri (şi care nici în ziua de azi nu mi-e clar cum naiba a bătut Şahtiorul în meciul tur) putea fi bătut, e drept că la un scor mai mic, eventual doar 7-0, de orice echipă din campionatul nostru, ba şi de o bună jumătate din cele de juniori. Din vremea în care jucăm fotbal adevărat îmi amintesc că atunci când băteam vreun adversar cu 4-0, de regulă meciul nu avea istoric, desfăşurându-se într-o singură direcţie. Darămite la 8-0! Ce naiba poţi spune? Că ăia n-aveau portar, că pe lângă portar le mai lipseau şi vreo 4 fundaşi, că nici mijlocaşi nu se prea vedeau, cât despre atacanţi se pare că ultimul care a jucat acolo a fost Ibrahimovici, cu aproape două decenii în urmă! Iar dacă Realul forţa puţin, putea să le dea câte un gol de căciulă, inclusiv căciulile de rezerve, deci vreo 14 în total. Aici mă simt obligat, şi nu sunt fiţe, să spun ca Real n-a jucat deloc grozav. Şi nici Ronaldo, cu toate cele 4 goluri înscrise. Măcar de l-ar ajuta să-şi iasă din pasa mizerabilă, să uite de rusoaică, să uite şi de Messi, şi de Neymar, şi să-şi amintească de fotbalistul ăla încântător de acum mai bine de un an, nu de golanul din el care de câteva luni încoace nu se ocupă decât cu cerşitul de penalty-uri... atunci când nu e prins cu şutarea loviturilor libere ba în adversari, ba direct în tabelă. În sfârşit, bravo Real, să vedem ce urmează, că după grupa asta poate începe chiar fotbalul. Celălalt masacru, complet imprevizibil şi inexplicabil (până la un punct), vine din handbal: meciul contra Spaniei de la Campionatul Mondial, unde fetele noastre au condus cu 4-1, cu 9-6, şi poate doar dracu' ne-ar putea explica cum s-a ajuns ca în repriza a doua să reuşim în prima parte un 4-13! Eram convins că putem câştiga titlul, iar acum mă rog să nu ne mai facem de râs şi în continuare, ca la precedentul. Am revăzut-o pe Manea, prilej de a mă întreba: unde sunt junioarele alea ale noastre care anul trecut deveneau campioane mondiale? De aici se poate deduce şi explicaţia catastrofei.