Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Aveam nevoie de o bucurie, fie ea şi sportivă, iar băieţii noştri ne-au oferit-o la proba de dublu de la Turneul Campionilor. N-or mai juca ei împreună, ca pe vremea când câştigau Wimbledonul la juniori, dar e bine şi aşa. Mergea şi Bopanna au bifat a doua victorie curată, în două seturi, după cea administrată fraţilor Bryan, astfel că şi-au asigurat deja calificarea! Bine ar fi să rămînă concentraţi, astfel încât să meargă în semifinale de pe primul loc, unde să-i evite pe favoriţii cu numărul 2. Aceştia sunt nimeni alţii decât Tecău şi Rojer, care vor şi pot să-şi respecte rangul, deci să termine şi ei primii în grupa lor. Meciul-cheie este chiar astăzi, de la ora 20, cu favoriţii numărul 3, dar între ei se află brazilianul Melo, cel care le-a luat faţa fraţilor Bryan şi se lăfăie pe primul loc în clasamentul ATP de dublu. Interesant, Mergea şi Bopanna, favoriţi 8, adică ultima pereche pe hârtie, au arătat mult mai bine pe teren decât adversarii lor, aşa că acum culeg roadele unei calificări timpurii.
Chiar dacă destul de întortocheate la simplu, meciurile par a avea deznodămintele scontate. Astfel, Federer pierde rapid primul game pe serviciul lui Berdych, nimic deosebit, dar apoi face două duble şi două neforţate şi se duce la un 0-2 care lăsa loc generos surprizei. Chiar el, elveţianul, avea să spună după meci că a fost poate cel mai prost început de meci din cariera sa. Numai că de acolo a dat drumul unei morişti nemaipomenite, căreia nu cehul era cel mai indicat să-i facă faţă. Apoi, a fost alt început bizar de meci la Nadal cu Wawrinka... Break la zero – elveţianul, break la zero – spaniolul! Dar apoi Stan the Man nu s-a mai ridicat decât sporadic la nivelul lui Rafa, aşa că a fost expediat destul de repede, fără menajamente. În această grupă, la cum arată Murray, posibil să avem Big Four în semifinale. Cum ar fi?!
Strecor puţin fotbal pe final, consemnând calificarea la Euro a Ungariei, care mai pune astfel, după mult timp, un reper fotbalistic la nivel de echipă naţională. O fi el mai modest, dar mai bun decât nimic.
