Aşa se întreba fiul lui Porumboiu, regizor al filmului cu acest nume, referindu-se la revoluţia provincială din ’89. Tot aşa, în ultimele zile, ne întrebăm şi noi dacă a fost sau nu intenţie la golul acela al lui Budescu, reuşit în deplasarea din Insulele Feroe. Având în vedere antecedentele, aş zice că există un anume instinct la unii jucători, care îi face să încerce execuţii neortodoxe. Exemplar, din acest punct de vedere, este Ibrahimovic. Suedezul i-a înscris gol aerian cu călcâiul lui Gigi Buffon, iar mai de curând şi-a adăugat în portofoliu şi o boltă din foarfecă în poarta lui Joe Hart. Cam aşa, păstrând proporţiile, este şi Budescu, fotbalistul care nu-şi face parametrii, dar are idei trăznite cu care rezolvă meciurile. Să ne bucurăm că-l avem, după cum trebuie să ne bucurăm că ne-am calificat, înainte de a ne face griji de ce va urma la turneul final. Aceasta este succesiunea firească, deci bine că avem de ce să ne facem griji!
Au fost nişte preliminarii ciudate, nu numai în ceea ce priveşte evenimentele din grupa noastră, ci per total, pentru că a prilejuit unor naţiuni calificarea în premieră la un turneu final european, chiar dacă unele dintre ele (Irlanda de Nord, Slovacia) avuseseră privilegiul unui Mondial înainte. Apropo de această balanţă, european-mondial, n-am înţeles de ce preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a spus că, prin această calificare, sportul românesc a reintrat în lumea bună a sportului mondial! Sunt curios unde s-ar mai situa sportul românesc în cazul în care naţionala s-ar califica şi la Mondiale. Din păcate, sunt puţine şanse ca această curiozitate să-mi fie satisfăcută.
Şi puţin tenis pe final, iată că nu numai Simonei Halep i se întâmplă să iasă din primele tururi înainte de Turneul Campioanelor, pentru că o victimă recentă a fost şi Federer însuşi, eliminat la primul meci la Shanghai, în faţa spaniolului Ramos-Vinolas, venit din calificări!