Doru POPOVICI

În timp ce ai noştri bifează etapă după etapă într-un campionat care, deşi a început cu 14 echipe, nu se ştie cu câte se va încheia, iar câţiva se prefac şi că sunt "europeni", partea chiar europeană a continentului se află angrenată într-o competiţie la nivel planetar, în care se joacă pe toate continentele niscai meciuri presupus oficiale, clasamentul final urmând a fi alcătuit pe nişte criterii pe care nici nu mi-am propus măcar să le pricep. Am văzut astfel meciuri între italieni şi spanioli sau englezi disputate în Australia, între nemţi şi sud-americani jucate în America de Nord, ce mai, e exact cum zic ştiristele de televiziune: "distracţie pe cinste". Se joacă la toate orele de pe cadranul ceasului. Luni, de exemplu, televiziunea care preia aceste meciuri a avut transmisiuni la 6 dimineaţa, la 12, la 15, la 23 şi la 3 noaptea. Peste tot, tribunele sunt pline, succesul financiar fiind indiscutabil, spre fericirea lui Moş Blatter şi a celorlalţi blatişti de la FIFA, cărora bănuiesc că la cad banii în cap mai dihai decât i-a căzut însuşi moşului suprem teancul ăla aruncat de actorul britanic. Poate şi ăsta o fi unul din motivele pentru care Tataie nu se dă dus de la cârmă decât, presupun, încătuşat. Timp ar mai fi, în cele 7 luni, cât a anunţat nesimţitul că mai are de gând să paraziteze fotbalul. Apropo: dacă vă gândiţi că înlocuitorul lui, domnul Platini, e mai breaz, înseamnă că n-aţi înţeles mecanismul. Aceste meciuri, dincolo de faptul că sunt suficient de relaxate pentru ca spectacolul să fie deplin, îi aduc pe iarbă pe artiştii supremi, de la Ibra şi CR 7, până la Messi şi Totti. Culmea: am văzut şi români! Mai exact, pe domnul "Pisică", ajuns în poarta Romei cică la exact 1 an de când a intrat ultima dată, desigur tot într-un amical. Dacă n-aveţi ce face, urmăriţi câte ceva din acest dezmăţ fotbalistic. Dacă da, să ştiţi că n-aţi pierdut nimic!