Gabriel MANȚĂ

A venit vacanţa şi nu ne-am calificat în Franţa. Nu încă. Ar fi fost ireal ca această echipă naţională, atât de săracă în idei, să fi reuşit calificarea la un turneu final cu un an înainte! Ştim cu toţii că acest lucru ar fi fost posibil doar datorită noului sistem care va aduna 24 de echipe naţionale la start. De 3 ori mai mult decât în ’84, anul în care am fost prezenţi prima dată la un turneu final european, coincidenţă sau nu, disputat tot în Franţa. Atunci numai primul loc din grupele preliminarii se califica, în timp ce acum se duc direct primele două locuri, plus cele mai bune trei echipe terţe, restul având încă şansa barajului. Păi când se compară mere cu pere tot se mai găsesc similitudini, în cazul ăsta se compară dovlecii cu mazărea!

Dar să lăsăm fotbalul să-şi consume telenovele obişnuite din perioada de transferuri şi să acordăm atenţia ce se cuvine sezonului de tenis pe iarbă. Acesta putea începe nemaipomenit pentru noi, cu Monica Niculescu trecând entuziasmant de Radwanska în semifinalele de la Nottingham şi având astfel şansa unui neaşteptat titlu, întrucât în finală întâlnea o adolescentă din Croaţia. Însă pe cât de crudă era această Konjuh, pe atât de crudă a fost şi soarta Monicăi, despre care putem spune că s-a bătut singură. Părerea de rău este şi mai mare pentru că în primul set a fost numai jucătoarea noastră pe teren, lipsind foarte puţin pentru un 6-0 de kinogramă. Ce s-a întâmplat apoi e greu de înţeles, poate şi de acceptat, având în vedere diferenţa uriaşă de experienţă. Între timp, a început şi turneul de la Birmingham, cu multe românce la start, doar pe prima dintre ele, Simona Halep, având ocazia să o văd până la închiderea ediţiei. A fost o victorie destul de anevoioasă, în comaniei unei atipice jucătoare britanice, care putea să dea rever „inside-out”, lovitură pe care am mai văzut-o doar la Federer sau Wawrinka, dar cu o mişcare mai ciudată.

Surpriza a venit din circuitul masculin, Nadal renăscând pe iarbă, la Stuttgart, după ce nu mai câştigase de ani de zile un trofeu pe această suprafaţă! Numai că, de bine ce uimise pe toată lumea, pierde apoi cu Dolgopolov în primul tur la Queens, e adevărat, într-un turneu cu clasificare superioară. Şi lui Federer i-a vâjâit glonţul pe la ureche, la Halle, reuşind să scape de Kohlschreiber abia în tie-break-ul din decisiv