Doru POPOVICI

Nu pot socoti câte meciuri am văzut în acest weekend. Au fost câteva zeci numai de fotbal, dar am mai urmărit şi snooker, şi tenis, şi handbal feminin (cred în calificarea fetelor de la Baia Mare în sferturile Champions' League, fiindcă joacă tot mai bine de la un meci la altul, şi chiar dacă vor pierde şi returul cu Gyor, sunt convins că o vor bate pe Viborg), chestia fiind posibilă pe două televizoare şi online simultan. Am văzut meciuri neverosimile, precum Werder - Wolfsburg, 2 - 3, mi-am mâncat sănătatea la Real - Villareal, 1 - 1, singurele care m-au lăsat indiferent fiind cele din campionatul intern. Aici, dincolo de faptul că nocturna e chioară, că fotbaliştii sunt apatici, că arbitrii par deranjaţi mintal şi că tribunele sunt goale ( păi, la aşa mizerie, cine-i tâmpit să vină că să dârdâie în tribună!?), nici măcar atunci când ar trebui să vezi măcar ceva îndârjire nu ai parte decât de lene, silă, delăsare. Mă refer concret la ceea ce ar fi trebuit să fie derby-ul suprem al celor două etape desfăşurate până acum, meciul de la Craiova dintre echipă locală şi Steaua. Erau create toate premisele pentru un meci pe viaţă şi pe moarte, gazdele având de demonstrat că într-adevăr merită să ocupe un loc în prima ligă (unde se ştie cum s-au paraşutat), iar Steaua că nu degeaba ocupă primul loc, şi că înfrângerea în faţaRapidului a fost doar un accident. La pariuri am jucat pe o variantă că va fi penalty, iar pe cealaltă că se va acorda cartonaş roşu, desigur în ideea de mai sus, că va fi bătălie. Şi în loc de asta, ce văzurăm? O adunătură de leşinaţi, ăia de la Steaua, incapabili să nimerească "instalaţia", chiar şi (sau mai ales) atunci când se aflau singuri cu portarul, campion fiind alde Adi Popa, ăla pe care mingea îl încurcă de când s-a născut, în timp ce în partea cealaltă se afla o bandă de căcănari (model Piţurcă, al cărui duh încă mai bântuie prin Craiova, după cum s-a văzut) a căror singură grijă era cum să-şi bage mai adânc dosul în propria poartă, aia de dincolo neprezentând niciun interes. În asemenea situaţie, zău că îmi pare rău că am depăşit Austria în clasamentul UEFA. Ce treabă avem noi cu competiţiile europene, dacă nici acasă nu jucăm nimic?