Gabriel MANȚĂ

Pe loc repaus, Costin Ştucan! Nu mă interesează ce-a făcut taică-tău în comunism sau în evul mediu. Oricum, chiar dacă ar fi făcut câte ceva, bune sau rele, acestea n-ar trebui legate în nici un fel de fiul său, nu-i aşa? Aşa cum copiii nu pot fi blamaţi pentru păcatele părinţilor, nici nu-şi pot aroga meritele înaintaşilor, ar însemna că partea lor cea mai bună se află sub pământ, precum cartofii. Rămâne titlul, care va fi indexat de Google, iar cine va intra aici va citi de fapt despre Ştucan junior. Pentru că jurnalistul cu pricina are ca obiect de activitate dezvăluirea blaturilor, în această perioadă de pauză s-a simţit liber să meargă la bibliotecă şi să răsfoiască ediţii vechi ale Sportului Popular, în ideea de a oferi imagini ale presei sportive comuniste în perioada Crăciunului. Toate bune, dar vă mărturisesc că nu mi-au picat aşa greu sarmalele cum mi-a picat un titlu precum al articolului de faţă, doar că era vorba despre tatăl lui… Cristian Ţopescu! Eram pe un site partener al ProSportului, aşa că am accesat link-ul şi am aflat că Ţopescu ăl bătrân scria în ton cu propaganda vremii, că doar era vorba de 1954! De acord, unii cititori mai tineri poate nu cunoşteau tradiţia sportivă şi jurnalistică a familiei Ţopescu, totuşi de ce să afle exact această parte mai puţin onorantă TOCMAI pe prosport.ro?! Explicaţia cuvântului cu majuscule este următoarea… Când s-a făcut rocada echipelor ProSport-Gazeta Sporturilor, echipa lui Ioaniţoaia şi Tolontan era deja unsă, avea notorietate şi prestigiu, spre deosebire de băieţii aterizaţi în sens invers, de la Gazetă la ProSport. Aceştia din urmă n-aveau un nume cu adevărat important care să-l contrabalanseze pe al lui Ioaniţoaia, aşa că l-au convins pe Cristian Ţopescu să accepte postul de director, dar numai pentru imagine, fără vreo putere executivă. Ţopescu scria editoriale atemporale, dar oferea oarecare legitimitate în caseta tehnică. Băieţii îl puseseră în vitrină ca în bancul cu Bulă, care îşi rezemase bunicul de calorifer ca să-i ia pensia. Şi iată acum, pe site-ul prosport.ro (deci doar în variantă electronică, pentru că băieţii care ştiau cum se conduce un ziar l-au dus între timp la faliment), un material în care Ţopescu, ajuns la 77 de ani, e menţionat la modul peiorativ pentru ce scrisese tatăl său în 1953!