Bună regăsire. Exact la timp pentru a saluta victoria cu irlandezii (nu mai spun că sunt ăia din nord, că dacă n-a contat pentru nea Puiu...). La puţin timp după dulcea răzbunare, primesc mesaj de la un fost jurnalist sportiv, care pronostichează următorul titlu: „I-am Pappat pe nord-irlandezi”. L-am contrat cu „Habemus Papp”. Acum, la bilanţ, pare că am câştigat, cu două astfel de titluri. Amicul meu a pescuit doar unul, dar opera unui greu, Geambaşu de la gsp.ro: „I-am Pappat cu fundaşii”. În fine, bravo lui Papp, bravo şi lui Sânmărtean! Acesta din urmă nu mai trebuie scos din teren la echipa naţională. La Steaua este necesar să mai fie odihnit din când în când, primul care ar trebui să înţeleagă asta e chiar el. Dar în tricoul tricolor trebuie stors tot ce mai poate el oferi. Iar vineri a oferit pe final de meci centrarea pentru golul care a adus liniştea.
Acum, ceva mai pe ocolite... Când Burleanu testa piste pentru postul de selecţioner, Mircea Sandu lătra pe margine despre lipsa de soluţii a noului preşedinte, mai ales după ce a picat varianta Lucescu. Când s-a aflat despre discuţiile cu Iordănescu, Naşu râdea superior, cică-i spusese lui generalul că nu-i mai trebuie bătaie de cap la bătrâneţe. Când colo, ce să vezi?! Nea Puiu îşi pune tichia de mărgăritar. Naşu ştia el ce ştia, numai că Iordănescu se sucise între timp dintr-un motiv de nerefuzat, mai ales pentru un general care se respectă: ordin de la partid. Se pare că cineva de acolo a venit cu ideea de a-l trimite pe general la produs, că utilitatea lui era compromisă de ani de zile. Misiunea de selecţioner fără acoperire era în primul rând una pe termen scurt: victorie cu Irlanda (fie şi de Nord) şi apoi susţinere publică pentru Candidat. Misiunea a fost îndeplinită, dar impactul a fost minim din cauza încheierii campaniei electorale. O poză cu Iordănescu a putut circula doar pe Facebook, dar mediul respectiv îi era oricum ostil Candidatului. Dar nu-i nimic, o să-i dedice calificarea, că doar s-a ales. Sau nu?!