Doru POPOVICI

Dacă mă luaţi repede, zău că n-aş şti să vă răspund cum de a ajuns Suceava să aibă o echipă cu numele de Rapid. Cum nici de ce a avut (sau nu?, că parcă în documentele oficiale de la FRF rămăsese înmatriculată tot pe Fălticeni!) cândva şi o Foresta. În privinţa Rapidului, parcă se leagă cumva de mult mai vechiul CFR Iţcani, ăsta fiind moştenitorul ăluia. Rapidul din Suceava are un parcurs măcar interesant în actuala ediţie a Ligii a II-a, poziţia actuală, locul 3 adică, fiind onorabilă, ba chiar mult mai bună decât credeau cei mai mulţi dintre suporteri la începutul campionatului. Pe la o bucată, chiar se bătea la şefia seriei, când cu unii, când cu alţii, însă acum are 7 puncte în urma liderului şi 3 faţă de locul 2. În principiu, problema cea mai importantă, aceea a supravieţuirii la acest nivel, pare rezolvată, datorită nu atât locului ocupat actualmente, ci jocului echipei, meritul incontestabil al antrenorului Tudoreanu fiind acela a de fi închegat o formulă de echipă performantă, cu jucători din două generaţii (cu Semeghin, 3!) care cred că s-ar descurca bine şi în Liga I, dovadă meciurile cu Mediaş şi Ploieşti din Cupa României. Atenţie: dacă formula de campionat 2015-2016 se va modifica, rămânând în varianta cu 18 echipe, aşa cum insistă majoritatea conducătorilor de club din Liga I, atunci e posibil ca locul 2 din liga secundă să ducă în baraj. Iar de aici până în Liga I mai e doar un pas mic. O „dublă” în care n-ar fi de mirare să dăm peste Rapidul ălălalt. O echipă cândva mult mai iubită decât toate celelalte la un loc şi care în perioada ei de glorie practica de departe cel mai tehnic şi mai spectaculos fotbal de la noi. Din nefericire, Rapid Bucureşti a încăput pe mâinile unui golan care şi-a croit cariera politică şi drumul spre pârnaie mai ales pe spinarea clubului de fotbal. Cel care i-a urmat nu pare nici el mai breaz. Aşa cum se prezintă lucrurile acum, cred că s-ar putea ca Rapid Bucureşti să nu încheie campionatul.