Doru POPOVICI

Peste o săptămână, România urmează să întâlnească Ungaria într-unul din meciurile decisive (că la noi toate sunt aşa!) pentru calificarea la turneul final al Campionatului European din 2016. După cum ştim cu toţii, în principiu acesta ar putea fi cel mai greu din toată campania din multe considerente, factorul politic având şi el un cuvânt de spus. În plan sportiv, trebuie avut în vedere şi debutul celor două combatante: în timp ce România câştiga surprinzător în Grecia, Ungaria pierdea uluitor acasă meciul cu Irlanda, ceea ce face ca acest meci să fie vital pentru unguri. O nouă înfrângere a lor ar însemna practic anularea şanselor de a prinde unul din primele două locuri, calificante, ceea ce mă face să cred că această întâlnire va fi încă mai aspră, mai tensionată decât oricare alt meci de până acum contra Ungariei. Plec acum brusc în altă direcţie: se ştie că, de multă vreme încoace, FIFA şi UEFA duc o luptă susţinută contra oricăror forme de discriminare: rasism, şovinism etc., iar atunci când în teren se află echipele astea două, e de presupus şi ca ochii şi urechile FIFA vor fi mai atente la ce se-ntâmplă nu neapărat în iarbă, ci în tribune. Cuvântul definitoriu al întregii campanii este RESPECT, cuvânt pe care-l vedeţi scris pe bannere uriaşe la începutul fiecărei partide internaţionale sub patronaj FIFA/UEFA. Ei bine, ce înţelege FRF prin RESPECT? Răspunsul e simplu: “Pe ei, pe ei/Pe mama lor”, cum sună primele „versuri” din „imnul” Naţionalei, ce urmează a fi promovat, presupun, tocmai începând cu acest meci, după ce FRF l-a premiat chiar săptămâna asta. Situaţie în care e de presupus că vom asista la ultimul meci al României, pedeapsa la acest nivel pentru acest gen de manifestări fiind excluderea din competiţii. Hai, Burlene, tonul la cântec!