Gabriel MANȚĂ

Triumful Germaniei pe tărâm sud-american a pus capăt fetişului celor din această partea a lumii, cum că europenii nu pot câştiga la ei acasă. Uite că nemţii au putut, ba chiar au trecut în meciuri directe de Brazilia şi Argentina. Bineînţeles că finala putea bascula oricând în partea cealaltă, dar aşa e când ai şi rezerve lângă titulari. Rezerva Schuerrle a centrat pentru rezerva Goetze, preluare pe piept şi gol. Higuain şi Palacio să ia notiţe, că şi ei puteau face exact la fel. Despre o finalizare ca a lui Iancu nici nu mai vorbesc, pentru aia trebuie să fii academician, fie şi la Academia lui Hagi...

Neuer, hainul portar al campioanei mondiale, spunea că el şi coechipierii săi ar trebui să sărbătorească o lună, dar nu au timp. O lună e chiar puţin dacă privim la întinderea de patru ani care se cască până la următorul mondial, dar e şi mult dacă interpretăm în cheia lui Agassi, care spunea în cartea sa că euforia unui succes major se risipeşte repede în comparaţie cu părerea de rău, mult mai persistentă în cazul unei ratări în finală. Mascherano vine să-l confirme, argentinianul declarând că e o tristeţe pentru toată viaţa. Revenind la campionii mondiali, victoria nemţilor chiar are logică. Impresia lăsată este că oricare jucător ar fi cedat imediat îi luat altul locul, fără ca relaţiile de joc să sufere. Vedeta a fost echipa, oricât de lemnos ar suna. La o privire sumară, Goetze e cel mai bine cotat din lot, dar el n-a avut forţa de a se impune ca titular nici la naţională, nici la Bayern. Scos din mediul propice de la Dortmund, Goetze s-a mulţumit cu puţin, însă e tânăr şi generaţiile se vor schimba mai devreme sau mai târziu. Important e că a răspuns prezent când trebuia, schimbând total impresia pe care ar fi lăsat-o la acest turneu, căci, să nu uităm, Goetze n-a prins nici un minut la epicul 7-1!

Germania n-a avut un Neymar, să se prăbuşească odată cu el, şi nici un Messi sau Robben, să stea la mâna lor. Ba chiar dimpotrivă, echipa l-a remorcat pe Oezil, inconsistent pe tot parcursul turneului. Marele merit e a lui Loew, meşterul care a imaginat acest sistem aproape fractal.