La alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal, soldate cu un neaşteptat învingător, Burleanu, dar încă nevalidat, deoarece sigur că s-au depus contestaţii (asupra chestiei ăsteia voi reveni, evident!), printre cei care se băgau în seamă, doar-doar s-o învrednici noua conducere să-l bage şi ea (până la urmă l-a băgat, dar în altceva, nu în seamă!) se număra şi cunoscutul domn Adalbert Kassai. Un fost fotbalist de nivel peste mediocru, devenit slugă devotată a Naşului şi, deci, băgat până la gât în toate mânărelile penale cu care instituţia şi şefii ei s-au îndeletnicit aproape un sfert de veac. De mii de ori am scris şi am spus că faptul că ei sunt încă liberi ţine de domeniul miracolului cu iz de paranormal. Sau de slăbiciunea DNA care pare ori dezinteresată ori, Doamne fereşte, adânc interesată. Dacă am avea în vedere doar două din golăniile penale făcute publice, şi tot n-ar exista nici un motiv să mai fie liber vreunul dintre ei. E vorba de primele încasate de toată banda FRF, de la Naşu' pân' la naşii mai micuţi şi până la femeile de serviciu, pentru toate calificările şi mai ales toate necalificările Naţionalei din acest interminabil sfert de veac. Ar mai fi apoi şi pensia aia viageră plus restul de „atenţii” cu care Naşu' s-a autoservit la retragere, iar ca bonus celebrele contracte încheiate de Naşu' personal în numele FRF cu alt penal, Piţurcă, poreclit selecţioner şi beneficiind de bani mai mulţi pentru necalificări la turnee finale. În toţi aceşti ani, la FRF au venit şi cu plecat mai mulţi indivizi. Unii au plecat de tot. Alţii după ce şi-au făcut plinul. Unul singur a fost parcă bătut în cuie, răstignit pe crucea FRF. Adalbert Kassai. Care n-a înţeles de ce Burleanu l-a somat să se care dracului de-acolo până nu-l fugăreşte el însuşi pe holuri. Asta, chiar în ziua alegerilor. După care, ca tot penalul, s-a „tras” în concediu. Iar ieri, în „Gazeta Sporturilor” zice că tot nu-nţelege ce are Burleanu cu el. Poate-i explică DNA pe-nţelesul lui.