Nu, Guardiola nu şi-a dat demisia nici după rubrica de ieri a colegului Doru, nici după asta de azi. Probabil speră că va spăla ruşinea în finala “pokalului”, cu Borussia Dortmund. E o iluzie, aşa ceva nu se mai spală. Dacă sezonul trecut Bayern a şters pe jos cu Barcelona, acum a ales să joace tocmai ca Barcelona, eliberând pentru Real rolul de… Bayern! Până la urmă, ce a reuşit Guardiola? Să ia titlul în Bundesliga cu cea mai tare echipă din istoria fotbalistică a Germaniei. Mai mult: echipa era pe val când a preluat-o. Şi mai mult: a transferat cel mai bun jucător al principalei rivale numai ca s-o slăbească pe aceasta (integrarea lui Götze a fost un eşec, dar în jurul său ar trebui făcută reconstrucţia). Bref, Guardiola chiar este dator cu demisia de onoare. Să-şi acorde un răgaz pentru reconsiderarea filosofiei sale despre fotbal. Unde mă despart de colegul de rubrică este catalogarea variantei originale de tiqui-taca. Aceasta, la vremea ei, cu interpreţi de virtuozitate desăvârşită, a fost şi estetică, şi eficientă. Aşa a fost posibil acel 5-0 administrat unui Real care îi avea în componenţă şi pe Casillas, şi pe Ramos, şi pe Pepe, şi pe Xabi Alonso, şi pe Ronaldo, şi pe Di Maria, şi pe Benzema! Aşa a fost posibil ca Manchesterul ăla adevărat, al lui Ferguson, să nu conteze în două finale de Liga Campionilor! Sistemul tiqui-taca şi-a câştigat pe merit locul în istoria fotbalului. Dar, aşa cum se spune, pentru orice blindaj se inventează proiectilul care-l perforează. Culmea, cel care a arătat calea, Mourinho, a devenit şi el, între timp, desuet! Astfel, am făcut şi trecerea la cealaltă semifinală… De obicei, mă feresc de cuvinte mari, dar acum voi face o mică excepţie: rezultatul de la Londra m-a purtat în anticamera fericirii! Acest Atletico de Madrid merită tot ceea ce i se întâmplă. Diego Simeone, meşterul făurar, merită şi el ceea ce i se întâmplă. Dar cele două cercuri nu s-au închis. Atletico şi Real se luptă la baionetă pe două fronturi, în Ligă şi în La Liga. Şi ştiţi unde se vor decide aceste mize-surprize? În această rubrică! Glumesc acum, dar, în spiritul ludicului, spun aşa: dragă Doru, pe care dintre cele două trofee le-ai ceda? Hai, unul Real, unul Atletico, şi rămânem prieteni.