Gabriel MANȚĂ

Săptămâna încheiată ieri ne-a adus, pe lângă finaluri de sezon în câteva campionate importante, şi o finală Federer-Nadal, parcă un pic desuetă în condiţiile în care în ultimul timp nu prea mai e loc de Djokovic prin finale. Federer a apărut la turneul de la Roma cu o tunsoare neobişnuit de scurtă, de şcolar, prilej pentru Nadal de a-l scoate la tablă.

După ce pe parcursul turneului a scos cu relativă uşurinţă adversari care i-ar fi făcut viaţa grea lui Nadal, căci nici spaniolul nu mai e ce-a fost, Federer a arătat obişnuitele complexe în faţa lui Rafa. 6-1, 6-3 pentru iberic şi se anunţă un Roland Garros interesant. La fete, Serena Williams a încheiat la fel de repede conturile şi cu Azarenka (tot 6-1, 6-3!), favorită numărul 2, aşa cum o face de la o vreme cu orice favorită, la orice turneu. Nu altfel au stat lucrurile în semifinala cu Simona Halep, unde reprezentanta noastră ajunsese după un parcurs uluitor, început în calificări. După ce s-a ambalat cu un 6-3, Serena a închis orice discuţie cu un sec 6-0. Impactul pe care îl are americanca în circuitul feminin este comparabil cu al unui bărbat, asta fiind doar o constatare, nicidecum o afirmaţie depreciativă.

Trecând la fotbal, nu putem începe decât cu finala Cupei Regelui, trofeu pe care Realul l-a ratat, într-o mai mare măsură decât l-a câştigat Atletico. Pe Mourinho l-a părăsit parcă ostentativ norocul său proverbial, cele trei bare lovite de elevii săi stând mărturie. El va mai sta doar formal pe banca echipei sale până la sfârşitul campionatului, prilej ca să fie apostrofat de fani în ultima etapă, pe Bernabeu. Un deznodământ poate nemeritat pentru portughez, chiar dacă anul acesta a ratat toate obiectivele, însă vina e numai a sa. Mi-ar plăcea ca după ultimul fluier să aibă puterea de a ieşi de sub copertina băncii de rezerve şi de a aplauda publicul, chiar dacă reacţia majoritară îi va fi potrivnică. Până la urmă, el va fi judecat şi prin comparaţie cu ce va reuşi succesorul său şi n-ar fi exclus să ajungă să fie regretat!

Dintre campionatele în care s-a jucat titlul până în ultima etapă, pe cel lusitan s-au aflat toate reflectoarele, dar despre noua dezamăgire a Benficăi sau poate despre renaşterea ei nu veţi putea afla în ziarul de luni. În schimb, în Belgia s-a dat titlul după meci direct între locurile 1 şi 2, adică Anderlecht şi respectiv Zulte-Waregem. Timp de 3 minute, micuţa Zulte a condus şi era campioană, apoi a fost egalată, dar pe final a avut 10 minute la dispoziţie de a-şi ataca adversarii în superioritate numerică. Dar n-a fost să fie cu noroc pentru fostul stelist Habibou, acum la Zulte, iar campioni au rămas tot ăia de anul trecut şi cam dintotdeauna. Standardul lui Rednic a oferit iarăşi un meci cu goluri multe, 4-3 cu Lokeren după 1-3 la pauză, prinzând in extremis un baraj pentru Liga Europa, împotriva lui Gent.