Dacă la nivel de echipe de club am argumentat sărăcia dozei de optimism, în ceea ce priveşte echipa naţională pot spune că domneşte un optimism relativ. Da, putem începe în forţă, cu 6 puncte din 6, dar asta nu va însemna decât normalitate, nu ne va aduce vreun avantaj în faţa Olandei şi Turciei, nici măcar în faţa Ungariei. Orice echipă care nutreşte speranţe de calificare, deci care se respectă, îşi propune victorie în deplasarea din Estonia. Evident, în afară de Estonia, care are şi ea în plan un voiaj peste Atlantic. Dar, fără aceste 3 puncte, la care se adaugă punctele fireşti din proximul meci cu Andorra, punem punct din start discursului de calificare. Deci puncte necesare, nu şi suficiente. Mai degrabă pentru moral ar fi ele necesare, căci se pierd în negura vremilor preliminariile în care am păşit cu dreptul.
În privinţa selecţiei, departe de a fi un admirator al lui Piţurcă, trebuie să salut renunţarea la Mutu. Ar fi fost jenant să stăm într-un jucător care n-a avut loc la noua echipă de club din pricina lipsei de pregătire. Ce va fi peste o lună, vom mai vedea. Oricum, aşa cum i-am citit sezonul trecut la Cesena, la fel pot spune şi acum că îi va fi greu lui Mutu la Ajaccio, din acelaşi considerent: într-o echipă mică nu trage colectivul pentru vedetă, ci vedeta pentru colectiv. Mi se pare de bun augur şi selecţionarea lui Rusescu, acest băiat meritând toată stima pentru cum se descurcă în mediul neprielnic de la Steaua. În rest, cred că e foarte uşor de citit echipa pe care o va alinia Piţurcă în Estonia. În poartă nu contează cine va apăra, toţi sunt o apă şi-un pământ. Lobonţ n-a apărat deloc în primele două etape, Pantilimon la fel, Tătăruşanu a revenit, dar a încasat un gol de la mila 30. Probabil se va merge pe experienţă şi va apăra Lobonţ. Pe dreapta, cât timp nu va reveni la sentimente mai bune Săpunaru, vor fi doar soluţii de moment. Acum, Luchin. Pe centrul apărării sper ca Piţurcă să aibă decenţa de a renunţa la Găman, cuplul neputând fi altul decât Goian-Chiricheş. Cu Raţ pe stânga. La mijloc, Torje şi Tănase sunt bătuţi în cuie pe benzi, cu Bourceanu între ei. Partenerul acestuia din urmă se va alege dintre Pintilii şi Lazăr. În atac e simplu, se va începe cu Marica şi Grozav. Prea simplu, nu-i aşa?