M-am speriat o dată în plus citind ieri în Gazeta sporturilor că accesul în grupele Champions’ League îi va aduce CFR-ului Cluj vreo 20 de milioane de euro. Un motiv în plus de a mă întreba, a suta oară, de ce naiba l-a vândut Porumboiu pe Wesley în loc să-i dea el un salariu egal cu cel pe care i-l dau acum arabii. Asta, în condiţiile în care (vă amintiţi, nu?) Wesley a declarat în nenumărate rânduri că îşi doreşte cu adevărat performanţă, nu doar să fie cel mai bun jucător din campionatul pe care echipa lui îl termină mereu pe locul 2. Iar Porumboiu, exact la fel: că s-a săturat să tot piardă şi că vrea şi titlul, şi prezenţa în Champions’ League. Nu-mi dau seama: unde naiba se rupe filmul? Ar trebui, poate, să-l întrebăm pe Porumboiu ălălalt, cel cu filmele... Să lăsăm în pace morţii din cupele europene şi să vedem ce fac viii. CFR joacă la 9 ore după ce scriu eu această rubrică. Îmi permit însă să anticipez o calificare pe care numai nişte idioţi ar putea-o rata, după ce au înscris două goluri în deplasare, ceea ce ar însemna ca acasă să piardă cu 0-2 sau 1-3. Lucrul mi se pare de neconceput din două motive: mai întâi că nu se poate să nu înscrie (deci 0-2 cade), apoi fiindcă n-au portar care să încaseze 3 goluri. Mă gândesc deja la componenţa grupei din care CFR trebuie să-şi propună să iasă pe unul din primele două locuri şi astfel să-l prindă măcar pe al treilea. Este momentul că ţintim cu adevărat către performanţă, măcar la echipele de club dacă la Naţională continuăm să n-avem nici antrenor, nici obiectiv şi nici măcar fotbalişti, din moment ce fenomenul Ţucudean nu este convocat. Mă gândesc că o pildă pentru fotbalişti ar putea fi o jucătoare de tenis: Irina Camelia Begu, cea care i-a tras fostului loc 1 mondial, Wozniacki, un 6-2, 6-2 de toată lauda. E ca şi cum CFR Cluj i-ar fi dat un 3-1, 3-1 lui Milan sau Manchester United. Deci, se poate. Iar cu Basel chiar nu văd de ce n-ar fi chiar un 3-0 în retur.