Cea care cică moare ultima. Ei bine, alaltăieri, cu puţin înaintea miezului nopţii, cam pe când săracul englez pedepsit să arbitreze aşa nişte panarame a fluierat finalul calamităţii, s-a consemnat şi decesul speranţei. Asta, pentru orice om normal, echipat corespunzător de Mama Natură cu ochi şi cu mintea la locul ei. Nu şi pentru comentatorul român care în timp ce ai noştri o dădeau fie în tribune, fie la adversar (că doar golul lor e 100% opera lui Prepeliţă), continua să elogieze „efortul exemplar” al steliştilor (că „fotbaliştilor” mi-e greu să spun, din moment ce între ei şi noţiunea de fotbal se interpune adversarul cel mai de temut: mingea!) şi să socotească în procente şansele de calificare. Idiotului îi ieşeau intacte, în ciuda evidenţei: scorul era 0-1, ceea ce înseamnă că pentru calificare ar trebui un 0-2 în retur, dar nu asta e buba cea mare, ci faptul că din întreaga echipă a Stelei n-am observat să fi făcut parte măcar un singur fotbalist. Primul remarcat în direcţia antifotbal este numărul 13, portarul Tătăruşanu, despre care parcă încă n-am scris cât i se cuvine. Alaltăieri s-a autodepăşit, pămpălăul ratând în prima repriză absolut toate intervenţiile la mingile pe sus, la care ori n-a ajuns, ori i-au sărit din mâini, ori abia le-a şters, pasându-le adversarilor. S-a remarcat o dată în plus, decisiv, în repriza a doua, când a ieşit exact unde nu trebuia: între 6 şi 11 metri. Adică nu s-a dus naibii pe linia porţii. E clar, pămpălăul are de toate, mai puţin plasament, reflexe şi priză la minge. Cu ăsta în poartă, şi Barcelona s-ar zbate să nu retrogradeze. Vine, apoi, în ordinea calităţii prestaţiei, subiectul de harţă Dănănae. Marea achiziţie, după care plângeau destui până alaltăieri, când s-au lămurit ce chiflă e şi ăsta, a reuşit să nu facă nici o deposedare cu excepţia... autodeposedărilor, că dacă i-o dădea vreun coechipier, tembelul nu nimerea la rându-i un altul, ci exclusiv adversari. În sfârşit, neisprăvitul numit Tatu. Cică ar fi brazilian. Îmi permit să nu cred. Dacă era brazilian ar fi jucat la Santos sau la Milan. La Steaua ce să caute un brazilian? Bani? Nu. Glorie? Cu ce prilej? Poate caută alt brazilian. Dacă-i aşa, n-o fi vorba de Dodel?