Doru POPOVICI

.... sau măcar aveai câţiva ani, destui oricum cât să-ţi fi rămas pe creier tragedia de pe Hayssel, parcă din 1984, când banda de criminali care alcătuia „galeria” lui Liverpool i-a măcelărit pe suporterii Juventus-ului. Dacă ţin bine minte cifrele de atunci, 39 au fost omorâţi pe loc, iar încă vreo 8 au murit fie la spital, fie în drum spre. Nu era un rahat de meci de prima ligă de rahat în România, ci era chiar finala Cupei Campionilor. De atunci încă ar fi trebuit, dacă tot erai chitit că te faci fotbalist (e drept că n-ai reuşit să ieşi chiar fotbalist, ci, din câte-mi amintesc, doar o nefericită combinaţie de Miţi plus – sau minus!? - Rădoi), iar apoi, precum te autodeclari de la o vreme, cam nejustificat, antrenor, să-ţi fi propus să lupţi pe toate fronturile împotriva huliganismului pe stadioane, indiferent că e vorba de cel de pe gazon sau de cel din tribune. Nu mi-am imaginat vreodată că un antrenor, care în ultimă instanţă ar trebui să fie şi educator, ba chiar un model pentru jucătorii săi (pentru că majoritatea n-a avut parte de aşa ceva prin satele şi mahalalele de origine) poate fi în stare să alimenteze cu bani (care nu-s neapărat banii proprii), ba să şi stea la masă şi la un „şpriţache” cu borfaşii care se pretind suporteri. Aflând chestia asta cutremurătoare, la fel de gravă ca prezenţa ditamai primarului urbei în mijlocul galeriei care cere sânge (după ce se plictiseşte să le dea... aia tuturor celorlalte galerii, precum şi adversarilor de pe teren) m-am întrebat dacă nu cumva şi dumneata, domnule Răchită, şi domnule primar, n-oţi fi cumva tot nişte borfaşi din aceeaşi categorie. De primar nu bag mâna-n foc, dar cu tine, bă Răchită, m-am lămurit. Cât de gros trebuie să ai obrazul, cât de animal trebuie să fii ca după ce l-ai văzut pe ăla pocnit în cap, ars cu petarda, iar adversarul rămas cu doi oameni mai puţin şi practic fără nici un portar, tu să ceri, animalul naibii, disputarea restului partidei!? Plecând de la acest principiu, logica zice că ai putea, la fiecare meci, să bagi ţuici, ceva parai şi-o „doză” mică la desert pentru câte o bandă de asasini care să-i schilodească pe adversari încă din startul partidei, iar apoi să jucaţi, tu şi împiedicaţii tăi, contra 9, 8 sau 7 (că mai puţini nu permite regulamentul!). Eventual ajutaţi şi de vreun alt bou de arbitru care în miezul măcelului dă roşu victimelor şi galben rezervelor, că cică de ce au pătruns pe teren!!! Bă, sunteţi chiar idioţi, sau vă prefaceţi atât de bine!?