L-am cunoscut pe arbitrul asistent Adrian Vidan la un turneu de tenis de veterani. La un moment dat, în semifinala de dublu, a cerut un arbitru suplimentar la fileu, pe motiv că adversarul intra cu racheta în terenul său. Care a fost prima decizie? Punct pierdut pentru adversari exact din acest motiv. Este şi ăsta un indiciu pentru ochiul de un format aparte pe care trebuie să-l aibă un tuşier. Iar înainte de a vorbi Adrian Vidan despre el, vorbesc notele, întotdeauna peste 8, obţinute în zeci de meciuri internaţionale. Că Gazeta a tras spuza pe turta sa în urma interviului cu el, este ceva firesc. Cuvântul Mafie pe prima pagină (şi pe-a doua, şi pe-a treia!) dă bine când şeful arbitrilor simte răcoarea exact la sursă. Dar termenul potrivit pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Vidan este abuz. Dacă DNA-ul nu ar fi demarat ancheta în ceea ce este oricum mai aproape de noţiunea de mafie în arbitraj, poate că dezvăluirile lui Vidan nu s-ar fi soldat nici măcar cu înlocuiri în funcţii ale păpuşarilor. Dar, în context, putem vedea că mai-marilor peste arbitri le luase puterea minţile, credeau că îşi pot permite orice. Iar tabloul central are zeci de cópii la scară mică, la nivel judeţean. Şi alţi arbitri ar trebui să profite de această cutie a Pandorei deschisă de Adrian Vidan. În fotbalul mic, arbitrii se confruntă şi cu problema violenţei, practic ei fiind nevoiţi de multe ori să ignore anumite lucruri pentru a-şi apăra integritatea fizică. Se perverteşte astfel însăşi noţiunea de arbitraj, cei care-l practică trecând la nivelele superioare purtând cu ei sechele. Asta dacă nu se lasă între timp! Cazul băiatului de 17 ani de la Botoşani a avut parte de mediatizare pentru că incidentele au fost filmate de cineva aflat într-o maşină, dar câte altele nu se petrec în cel mai deplin anonimat?! Nu mai departe de duminica trecută, un asistent la liga a 4-a la Ilfov a fost încovoiat de un upercut la ficat în timp ce încerca să-l protejeze pe central de furia jucătorilor. Iar într-una din etapele precedente brigada a fost fugărită de... un om de ordine! Poate că ar trebui să ne gândim mai bine prin ce trec unii din aceşti oameni, înainte de a-i umple de respect, la grămadă.