Doru POPOVICI

Mai acu’ vreo două, trei zile, ca întotdeauna când se adună la lot, pe muţii (nu şi pe Mutu!) planetei îi lovi pofta de vorbă. Ca atare, ba la conferinţe de presă, ba „la liber”, după încheierea acesteia, se porniră, antrenor şi jucători, să dea pe goarnă parte din gândurile şi frământările ce le străbat neuronul (că mai mulţi, măcar doi, n-am sesizat să fi dovedit că are vreunul). În ordinea gradelor, mai întâi a grohăit Puţircă (sau cum i-o zice...), iar primele lui sunete mi s-au părut chiar demne de a li se acorda atenţie: „Cred că am greşit...”. Oameni buni, m-au trecut fiori. Să fiu al naibii dacă nu mi-a venit să-l îmbrăţişez, fiindcă am crezut, preţ de o secundă, în care timp mi-au trecut prin cap toate astea, că o să spună, în continuarea ideii, „...atunci când am acceptat să fiu din nou selecţioner. Atunci când i-am gonit ca boul pe Mutu şi Tamaş. Atunci când, tot ca boul, i-am convocat pe Bănel, Dodel, Gardoş şi Cociş. Atunci când n-am convocat pe nimeni de la Rapid, dar am umplut Naţionala cu faliţii lu’ Becali ăla şi ai lu’ Becali ălălaltu’. Şi, în general, atunci când m-am născut. În concluzie, luaţi d-acilea demisia mea, că n-oi fi mai prost ca Răzvan care s-a cărat tot înainte de două meciuri”. În loc de asta, ce-auzirăm? Asta: „...când am acceptat ca meciul să se joace la Bucureşti. La Ploieşti, tribunele ar fi fost pline.”!!! Aţi priceput ideea: domnul Piţurcă e uşor şucărit că s-au vândut doar vreo 500 de bilete. Vina, desigur, nu e a lui şi a cirezii pe care o tot convoacă, la fel ca Răzvan, ci a noastră, a spectatorilor, care ne-am dezobişnuit să mai punem botu’ la golăniile lor; care ne-am săturat să-i vedem pe toţi vopsiţii cărora li se rupe-n paişpe de onoare, de spectatori, de fotbal în general, băgaţi în Naţională doar-doar le-o mai creşte preţul de vânzare la alţi fraieri; care n-avem ce căuta la un meci pe care şi dacă-l câştigăm cu 14-0, tot panarame rămânem din moment ce aşteptăm ca Luxemburg să bată-n Bosnia etc. A mugit şi căpitanul Raţ: „Spectatorii trebuie să fie alături de Naţională şi la bine şi la greu.”!!! Zău, mă? Şi la mai ce? La cârciumi şi la curve nu? Da’ voi, mă Răţuşcă, pardon, când dracu’ aţi fost alături de noi în ultimii 10 ani?