Doru POPOVICI

Zi de zi, în ziarele centrale, şi nu doar în cele de specialitate, citim extrase din stenogranele ce conţin interceptări ale diverselor dialoguri purtate între „oamenii de fotbal”, adică acei presupuşi domni care s-au orientat către cea mai sigură maşină de spălat bani. Uneori, ca bonus, vin şi televiziunile cu fragmente de dialog, interpretate de angajaţii acestora care, oameni cu carte fiind, pronunţă impecabil, articulat, cu dicţie, ceea ce în original trebuie să fi sunat ca-n dosul gării sau ca în curtea pârnăii în timpul plimbării zilnice. Cele mai vesele momente sunt însă cele în care, trecând peste propriul instinct de conservare, câte unul dintre tâlhari apare personal pe ecran şi grohăie câte una antologică, aşa cum s-a întâmplat sâmbătă, când am avut privilegiul de a mă holba la Tata Jean, ăla poreclit „Lordul”. Ei bine, inventatorul „cooperativei”, dotat cu un tupeu pe care doar I.Q.-ul (negativ!) i-l poate general, a explicat, în doar câteva mugete, cum stă treaba cu „atenţiile” pentru arbitri care, nu-i aşa?, se încadrează în tradiţionala ospitalitate românească. Restul, grohăia Lordul, sunt doar invenţii şi răutăţi, şi numai cine nu trăieşte în interiorul „fenomenului” (aici mi-a rupt gura, parcă-l auzeam pe Corleone însuşi, de unde concluzia că borfaşii rulează cam acelaşi vocabular, fie ei miliţieni-puşcăriaşi sau doar boşorogi care au fentat pârnaia o viaţă) nu ştie că la fel e peste tot în lume!! Care lume, mă, nenorociţilor!? În care lume de pe lumea asta şi de pe cealaltă aţi fi putut voi să jonglaţi cu zecile şi sutele de miliarde fără să vă întrebe nimeni de sănătate? În care ţară în care arbitrii sunt legaţi, în frunte cu şefii lor, tot din doi în doi ani, n-ar fi fost legaţi şi şefii cei cu nume din Mafie? Cum e posibil ca Naşu’, în loc de demisia la umbra căreia să-şi aştepte încătuşarea, să apară în conferinţe de presă şi să ceară fără pic de jenă ca toţi cei care „ştiu ceva” să se adreseze (ptiu!, piei Satană!) justiţiei?... Când el însuşi, împreună cu banda, a desfiinţat Craiova pe motiv că patronul acesteia (cu nimic mai puţin penal) a îndrăznit să se adreseze, aţi ghicit, justiţiei! Repet poate a mia oară: defectul major al „fenomenului” e că în el există încă prea mulţi oameni liberi.